Laudă pentru izbăvire
Mai marelui muzicii. Un psalm al lui David
211Doamne, împăratul se va bucura de puterea ta și mult se va veseli de mântuirea ta!
2Tu i‐ai dat dorința
inimii lui și n‐ai oprit
cererea buzelor lui. (Sela.)
3Căci îl întâmpini cu binecuvântările bunătății; pui pe capul
lui o cunună de aur.
4A cerut viața
de la tine, i‐ai dat‐o — lungime
de zile în veci de veci!
5Slava lui este mare prin mântuirea ta; l‐ai îmbrăcat cu strălucire și măreție.
6Căci l‐ai pus drept binecuvântări în veci, l‐ai veselit cu bucurie
45.7Fapte. 2.28
înaintea ta.
7Căci împăratul se încrede în Domnul și prin îndurarea Celui Preaînalt nu se va clătina
.
8Mâna ta va ajunge
pe toți vrăjmașii tăi: dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc.
9Îi vei face ca un cuptor
de foc la vremea stării tale de față: Domnul îi va înghiți
în urgia sa și focul
îi va mistui.
10Le vei pierde rodul
109.13Is. 14.20
de pe pământ și sămânța lor dintre copiii oamenilor.
11Căci au uneltit rău împotriva ta: au născocit un plan
, dar nu‐l pot împlini.
12Căci îi vei face să întoarcă spatele, când îți vei găti funiile arcului tău împotriva feței lor.
13Fii înălțat, Doamne, în puterea ta și vom cânta și vom lăuda puterea ta!
Un strigăt de neliniște și o cântare de laudă
Mai marelui muzicii: Pe Aielet haș Șahar. Un psalm al lui David
221Dumnezeul
meu! Dumnezeul meu, pentru ce m‐ai părăsit? Pentru ce ești departe de mântuirea mea, departe de cuvintele geamătului
meu?
2Dumnezeul meu, strig ziua și nu‐mi răspunzi; și noaptea și n‐am odihnă!
3Dar tu ești sfânt, tu care locuiești în mijlocul laudelor
lui Israel.
4Părinții noștri s‐au încrezut în tine: s‐au încrezut și tu i‐ai izbăvit.
5Au strigat către tine și au fost izbăviți; s‐au încrezut în tine
31.1
71.1Is. 49.23Rom. 9.33
și n‐au fost rușinați.
6Dar eu sunt un vierme
și nu un om; ocara oamenilor
și disprețuitul poporului.
7Toți cei ce mă văd
își bat joc de mine: își deschid gura, clatină din cap
zicând:
8Se încrede
în Domnul: să‐l scape, să‐l izbăvească, fiindcă are plăcere
de el!
9Dar tu ești cel ce m‐ai
scos din pântecele mamei, tu m‐ai făcut să mă încred de la țâțele mamei mele.
10Asupra ta am fost aruncat din pântece
49.1
; tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11Nu te depărta de la mine, căci strâmtorarea este aproape, căci nu este nimeni să ajute.
12M‐au înconjurat tauri
mulți; puternici tauri din Basan m‐au împresurat.
13Și‐au deschis
3.46
gura împotriva mea, ca un leu ce sfâșie și mugește.
14Sunt vărsat ca apa și mi‐au ieșit toate oasele
din încheieturi; inima
mea este ca ceara, s‐a topit în măruntaiele mele.
15Mi‐a secat puterea
ca un ciob și mi s‐a lipit
limba de cerul gurii; și m‐ai adus în țărâna morții.
16Căci niște câini m‐au înconjurat
: o adunare de făcători de rele m‐a cuprins; mi‐au străpuns
20.25
mâinile și picioarele.
17Îmi pot număra toate oasele: se uită
la mine și mă privesc.
18Își împart
hainele mele între ei și pentru cămașa mea aruncă sorți.
19Dar tu, Doamne, nu te depărta
! O, tu, tăria mea, grăbește‐te să‐mi ajuți!
20Izbăvește‐mi sufletul de sabie; pe singurul meu
din laba
câinelui.
21Mântuiește‐mă
din gura leului. Da, mi‐ai răspuns
din coarnele bivolului.
22Voi spune
numele tău fraților mei: te voi lăuda în mijlocul obștei.
23Cei ce vă temeți
de Domnul, lăudați‐l! Toată sămânța lui Iacov, slăviți‐l și temeți‐vă de el, toată sămânța lui Israel!
24Căci n‐a disprețuit și nici n‐a urât apăsarea celui întristat; nici nu și‐a ascuns fața de la el; ci
când a strigat către el, a auzit.
25De la tine
40.9,10
111.1
vine lauda mea în obștea cea mare; voi îndeplini juruințele
116.14Ecl. 5.4
înaintea celor ce se tem de el.
26Cei blânzi
vor mânca și se vor sătura. Cei ce‐l caută vor lăuda pe Domnul. Inima
voastră va trăi în veac.
27Toate
72.11
86.9
98.3Is. 49.6
marginile pământului își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul; și toate familiile neamurilor
se vor închina înaintea ta.
28Căci
împărăția este a Domnului și el domnește între neamuri.
29Toți cei grași
ai pământului vor mânca și se vor închina: toți
cei ce se coboară în țărână se vor pleca înaintea lui, chiar și cel ce nu‐și poate ține sufletul viu.
30O sămânță îi va sluji; se va spune
despre Domnul și neamului care va veni
86.9
102.18
.
31Vor veni
și vor spune dreptatea sa unui popor ce se va naște… că el a făcut‐o.
Păstorul cel bun
Un psalm al lui David
231Domnul este păstorul
meu; nu voi duce lipsă de nimic
.
2El mă face să mă odihnesc în
pășuni verzi: mă duce la
ape de odihnă.
3Îmi înviorează sufletul. El mă
31.3Prov. 8.20
călăuzește pe cărările dreptății pentru numele său.
4Chiar de aș umbla prin valea umbrei
10.21,22
24.17Ps. 44.19
morții, nu mă voi teme
27.1
118.6
de niciun rău, căci
tu ești cu mine. Toiagul tău și nuiaua ta mă mângâie.
5Tu
gătești masa înaintea mea în fața vrăjmașilor mei; mi‐ai uns capul cu untdelemn
; paharul meu este plin peste măsură.
6Da, bunătatea și îndurarea mă vor urma în toate zilele vieții mele; și voi locui în casa Domnului zile îndelungate.
