Un psalm al lui David
281Doamne, către tine voi striga. Stânca mea, să nu
taci de la mine. Ca
143.7
nu cumva tăcând față de mine, să mă asemăn cu cei ce se pogoară în groapă.
2Auzi glasul cererilor mele, când strig către tine, când
8.28,29Ps. 5.7
îmi ridic mâinile către
locul dinapoi al locașului sfințeniei tale.
3Nu
mă răpi cu cei răi și cu lucrătorii nelegiuirii, care
55.21
62.4Ier. 9.8
vorbesc pace cu semenii lor și răutatea este în inimile lor.
4Dă‐le
după lucrul lor și după răutatea faptelor lor; dă‐le după lucrarea mâinilor lor; dă‐le ce li se cuvine.
5Pentru că
nu iau aminte la lucrările Domnului, nici la lucrarea mâinilor sale, el îi va surpa și nu‐i va zidi.
6Binecuvântat să fie Domnul pentru că a auzit glasul cererilor mele.
7Domnul este tăria
mea și scutul meu; în el mi s‐a
22.4
încrezut inima și am fost ajutat; de aceea inima mi se veselește mult și‐l voi lăuda cu cântarea mea.
8Domnul este tăria poporului său și el este cetățuia
izbăvirilor unsului său.
9Mântuiește poporul tău și binecuvântă moștenirea
ta, paște‐i și
înalță‐i în veac.
Un psalm al lui David
291Dați Domnului, fiii celor puternici, dați
Domnului slavă și putere!
2Dați Domnului slava cuvenită numelui său; închinați‐vă înaintea Domnului în podoaba
sfințeniei!
3Glasul Domnului este peste ape; Dumnezeul
slavei tună, Domnul pe ape mari.
4Glasul Domnului este puternic; glasul Domnului este plin de măreție.
5Glasul Domnului sfărâmă cedrii, da, Domnul sfărâmă cedrii
Libanului,
6și‐i
face să sară în sus ca un vițel, pe Liban și pe Sirion
ca pe un zimbru tânăr.
7Glasul Domnului varsă flacări de foc.
8Glasul Domnului cutremură pustia; Domnul cutremură pustia Cades
.
9Glasul Domnului face cerboaicele
să nască și dezgolește pădurile; și în templul său totul zice: Slavă!
10Domnul a șezut
ca împărat peste Potop. Da, Domnul șade ca împărat în
veac.
11Domnul
va da putere poporului său, Domnul va binecuvânta pe poporul său cu pace.
Un psalm; o cântare la sfințirea Casei; un psalm al lui David
301Te voi înălța, Doamne, căci m‐ai
ridicat și n‐ai lăsat pe potrivnicii mei să se bucure
35.19,24
de mine.
2O, Doamne Dumnezeul meu, am strigat către tine și m‐ai vindecat
103.3
!
3Doamne, tu mi‐ai scos
sufletul din Șeol; tu m‐ai păstrat viu ca să nu mă cobor
în groapă!
4Cântați
laudă Domnului, sfinții săi, și aduceți mulțumiri pomenirii lui sfinte.
5Căci mânia sa ține numai o clipă
51.7,82 Cor. 4.17
, o
viață bunăvoința sa. Plânsul poate intra să mâie seara, iar dimineața
vine bucuria.
6Dar eu am zis în liniștea
mea: Nu mă voi clătina în veac.
7Tu, Doamne, prin bunăvoința ta ai făcut muntele meu să stea tare… ți‐ai ascuns
fața: am fost tulburat.
8Am strigat către tine, Doamne, și am făcut Domnului cererea mea.
9Ce folos este în sângele meu, dacă mă voi pogorî în groapă? Oare te va lăuda pulberea
88.11
115.17
118.17Is. 38.18
? Va spune ea adevărul tău?
10Auzi, Doamne, și îndură‐te de mine, Doamne, fii ajutorul meu!
11Tu mi‐ai schimbat
jalea în joc; mi‐ai dezlegat sacul și m‐ai încins cu bucurie,
12ca slava mea să‐ți cânte și să nu tacă; Doamne Dumnezeul meu, în veac te voi preamări!