Un psalm; o cântare la sfințirea Casei; un psalm al lui David
301Te voi înălța, Doamne, căci m‐ai
ridicat și n‐ai lăsat pe potrivnicii mei să se bucure
35.19,24
de mine.
2O, Doamne Dumnezeul meu, am strigat către tine și m‐ai vindecat
103.3
!
3Doamne, tu mi‐ai scos
sufletul din Șeol; tu m‐ai păstrat viu ca să nu mă cobor
în groapă!
4Cântați
laudă Domnului, sfinții săi, și aduceți mulțumiri pomenirii lui sfinte.
5Căci mânia sa ține numai o clipă
51.7,82 Cor. 4.17
, o
viață bunăvoința sa. Plânsul poate intra să mâie seara, iar dimineața
vine bucuria.
6Dar eu am zis în liniștea
mea: Nu mă voi clătina în veac.
7Tu, Doamne, prin bunăvoința ta ai făcut muntele meu să stea tare… ți‐ai ascuns
fața: am fost tulburat.
8Am strigat către tine, Doamne, și am făcut Domnului cererea mea.
9Ce folos este în sângele meu, dacă mă voi pogorî în groapă? Oare te va lăuda pulberea
88.11
115.17
118.17Is. 38.18
? Va spune ea adevărul tău?
10Auzi, Doamne, și îndură‐te de mine, Doamne, fii ajutorul meu!
11Tu mi‐ai schimbat
jalea în joc; mi‐ai dezlegat sacul și m‐ai încins cu bucurie,
12ca slava mea să‐ți cânte și să nu tacă; Doamne Dumnezeul meu, în veac te voi preamări!