Răutatea oamenilor și îndurarea lui Dumnezeu
Mai marelui muzicii: Un psalm al lui David, robul Domnului
361Fărădelegea celui rău zice în inima mea: Nu
este frică de Dumnezeu înaintea ochilor săi.
2Căci el se măgulește
49.18
în ochii săi că‐și va ajunge nedreptatea și va urî.
3Cuvintele gurii sale sunt nelegiuire și înșelăciune
. A încetat
de a fi înțelept, de a face bine.
4Urzește nelegiuire
pe patul său. Se așază pe
o cale care nu este bună, nu‐i e scârbă de rău.
5Doamne, bunătatea ta este
108.4
în ceruri; credincioșia ta ajunge până la nori.
6Dreptatea ta este ca munții lui Dumnezeu; judecățile
tale sunt un mare adânc. Doamne, tu păstrezi pe om
și pe dobitoc.
7Cât
de scumpă este bunătatea ta, Dumnezeule! De aceea copiii oamenilor își pun
91.4
încrederea sub umbra aripilor tale.
8Ei se vor sătura din
belșug din grăsimea casei tale și‐i vei face să bea din râul
desfătărilor tale.
9Căci
la tine este izvorul vieții; în
lumina ta vom vedea lumină.
10Urmează cu bunătatea ta către
cei ce te cunosc și cu dreptatea ta către cei drepți
94.15
97.11
la inimă!
11Să nu vină împotriva mea piciorul mândriei și să mă alunge mâna celor răi.
12Acolo au căzut lucrătorii nelegiuirii; sunt răsturnați și
nu vor putea să se scoale.
Fericirea celor credincioși și nefericirea celor răi
Un psalm al lui David
371Nu te
aprinde din pricina făcătorilor de rele, nici nu pizmui pe cei ce lucrează nedreptate.
2Căci curând vor fi cosiți ca
iarba și se vor veșteji ca iarba verde.
3Încrede‐te în Domnul și fă binele; locuiește în țară și hrănește‐te cu credincioșia.
4Desfătează‐te
în Domnul și el îți va da cererile inimii tale.
5Încredințează
Domnului calea ta și încrede‐te în el și el va lucra.
6Și va
face să iasă dreptatea ta ca lumina și judecata ta ca miazăziua.
7Taci
înaintea Domnului și așteaptă‐l
cu răbdare: Nu
te aprinde din pricina celui ce sporește în calea sa, din pricina omului care aduce la îndeplinire planuri rele.
8Lasă‐te de mânie și părăsește furia. Nu
te aprinde, aceasta te duce numai la facerea răului.
9Căci
făcătorii de rele vor fi stârpiți, dar cei ce nădăjduiesc spre Domnul vor moșteni
pământul.
10Căci
încă puțin și cel rău nu va mai fi; da, îi vei
20.9
căuta locul și nu va fi.
11Dar cei
blânzi vor moșteni pământul și se vor desfăta în belșug de pace.
12Cel rău urzește înpotriva celui drept și
scrâșnește din dinți la el.
13Domnul
va râde de el, căci vede că vine ziua
lui.
14Cei răi au scos sabia și și‐au întins arcul, ca să doboare pe cel necăjit și nevoiaș, ca să junghie pe cei ce umblă pe calea dreaptă.
15Sabia
lor va intra în inima lor și arcurile lor se vor sfărâma.
16Mai
16.81 Tim. 6.6
bun este puținul celui drept, decât prisosul multor răi.
17Căci brațele
celor răi se vor sfărâma, dar Domnul sprijină pe cei drepți.
18Domnul
știe zilele celor fără prihană și moștenirea lor va fi
în veac.
19Ei nu vor fi rușinați la vremea răului și se vor sătura în
zilele foametei.
20Dar cei răi vor fi pierduți și vrăjmașii Domnului vor fi ca grăsimea mieilor; se vor stinge, ca
fumul se vor stinge.
21Cel rău ia cu împrumut și nu plătește; dar dreptul
este îndurător și dă.
22Căci
cei binecuvântați de el vor moșteni pământul și cei blestemați de el vor fi
stârpiți.
23Pașii omului sunt întăriți de Domnul
și se desfată în calea lui.
24Chiar dacă va cădea, nu se
40.2
91.12Prov. 24.16Mica 7.82 Cor. 4.9
va prăbuși, căci Domnul îi sprijină mâna.
25Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n‐am văzut pe cel drept părăsit, sau sămânța lui cerșind
109.10
pâine.
26Toată
ziua este îndurător și dă cu împrumut și sămânța lui va fi binecuvântată.
27Depărtează‐te
de rău și fă binele și rămâi în veci.
28Căci Domnul iubește
judecata și nu va părăsi pe sfinții săi: în veac vor fi păstrați; dar
sămânța celui rău se va stârpi.
29Cei
drepți vor moșteni pământul și vor locui în el în veac.
30Gura
dreptului grăiește înțelepciune și limba lui vorbește judecată.
31Legea
119.98Is. 51.7
Dumnezeului său este în inima sa, pașii lui nu vor aluneca.
32Cel rău pândește
pe cel drept și caută să‐l ucidă.
33Domnul nu‐l
va lăsa în mâna lui și nu‐l va osândi
când îl vor judeca.
34Așteaptă
pe Domnul și păzește calea lui și el te va înălța ca să stăpânești pământul; vei vedea stârpirea
91.8
celor răi.
35Am văzut
pe cel rău în mare putere și întinzându‐se ca un copac verde în pământul său de naștere:
36dar am trecut și iată, n‐a
mai fost; și l‐am căutat și nu s‐a aflat.
37Ia seamă la cel desăvârșit și caută la cel drept, căci sfârșitul acelui om
57.2
este pace.
38Dar
52.5
călcătorii de lege vor fi stârpiți împreună; sfârșitul celor răi este că vor fi nimiciți.
39Dar mântuirea
celor drepți este de la Domnul. El este tăria lor la vreme de strâmtorare
.
40Și Domnul îi
va ajuta și‐i va scăpa; îi va scăpa de cei răi; și‐i va mântui, căci
6.23
se încred în el.
Rugăciunea unuia care suferă și se căiește
Un psalm al lui David spre aducere aminte
381Doamne
, nu mă mustra în mânia ta și nici nu mă pedepsi în urgia ta.
2Căci săgețile
tale s‐au înfipt în mine și mâna
ta apasă asupra mea.
3Nimic nu este sănătos în carnea mea de iuțimea ta; nici
liniște în casele mele de păcatul meu.
4Căci nelegiuirile
mele au trecut peste capul meu; ca o sarcină grea sunt
prea grele pentru mine.
5Rănile mele miros rău, curg, din pricina nebuniei mele.
6Sunt încovoiat și gârbovit
peste măsură, toată ziua umblu
43.2
în jale.
7Căci coapsele mele sunt pline de arsură
și nu este nimic
sănătos în carnea mea.
8Sunt sleit, zdrobit peste măsură, răcnesc
de neliniștea inimii mele.
9O, Doamne, înaintea ta este tot dorul meu și suspinul meu nu este ascuns de tine.
10Inima îmi bate tare, m‐a părăsit puterea și lumina
88.9
ochilor mei, nici ea nu este cu mine.
11Iubiții
mei și prietenii mei stau departe
de rana mea și rudele mele s‐au așezat
departe.
12Căci cei ce caută sufletul meu mi‐au întins curse
, și cei ce caută nenorocirea mea vorbesc
lucruri pierzătoare și cugetă
planuri toată ziua.
13Dar eu
, ca un surd, n‐aud și
sunt ca un mut ce nu‐și deschide gura.
14Da, sunt ca un om care n‐aude și în a cărui gură nu sunt mustrări.
15Căci în tine, Doamne, nădăjduiesc
: Tu vei răspunde, Doamne Dumnezeul meu!
16Căci am zis: Să
nu se bucure ei de mine! Când mi‐alunecă
piciorul, ei se înalță
împotriva mea.
17Căci sunt aproape să cad și durerea mea este pururea înaintea mea.
18Căci îmi voi mărturisi
nelegiuirea, mă voi întrista
de păcatul meu.
19Dar vrăjmașii mei sunt plini de viață, sunt tari, și cei ce pe
nedrept mă urăsc s‐au înmulțit.
20Și cei ce răsplătesc
cu rău pentru bine îmi sunt potrivnici pentru că
urmez binele.
21Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeul meu, nu
te depărta de mine.
22Grăbește‐te să‐mi ajuți, Doamne, mântuirea
62.2,6Is. 12.2
mea.
