Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
51

Rugăciunea de pocăință a unui păcătos

Mai marelui muzicii. Un psalm al lui David; când a venit la el prorocul Natan după ce intrase la Bat‐Șeba

511Ai milă de mine, Dumnezeule, după bunătatea ta! După mulțimea îndurărilor tale șterge

51.1
Vers. 9.
fărădelegile mele.

2Spală‐mă

51.2
Evr. 9.141 In. 1.7,9Ap. 1.5
de tot de nelegiuirea mea și curățește‐mă de păcatul meu.

3Căci îmi cunosc fărădelegea

51.3
Ps. 32.5
38.18
și păcatul meu este pururea înaintea mea.

4Împotriva ta, numai

51.4
Gen. 20.6
39.9Lev. 5.19
6.22 Sam. 12.13
a ta, am păcătuit și am făcut ce este rău înaintea ta
51.4
Lc. 15.21
; ca
51.4
Rom. 3.4
să fii îndreptățit când vorbești și să fii curat când judeci.

5Iată

51.5
Iov 14.4Ps. 58.8In. 3.6Rom. 5.12Ef. 2.3
, am fost născut în nelegiuire și
51.5
Iov 14.4
mama mea m‐a zămislit în păcat.

6Iată, îți place adevărul în omul dinăuntru

51.6
Iov 38.36
și mă vei face să cunosc înțelepciunea ta în ascunsul inimii mele.

7Curățește‐mă

51.7
Lev. 14.4,6,49Num. 19.18Evr. 9.19
cu isop și voi fi curat, spală‐mă și voi fi
51.7
Is. 1.18
mai alb decât zăpada.

8Dă auzului meu bucurie și veselie, ca să se

51.8
Mat. 5.4
bucure oasele pe care le‐ai zdrobit.

9Ascunde‐ți

51.9
Ier. 16.17
fața de păcatele mele și șterge
51.9
Vers. 1.
toate fărădelegile mele.

10Zidește în mine o inimă

51.10
Fapte. 15.9Ef. 2.10
curată, Dumnezeule, și înnoiește un duh statornic înăuntrul meu.

11Nu mă lepăda de la

51.11
Gen. 4.142 Reg. 13.23
fața ta și nu lua Duhul tău
51.11
Rom. 8.9Ef. 4.30
cel Sfânt de la mine.

12Dă‐mi iarăși bucuria mântuirii tale și sprijină‐mă cu un duh

51.12
2 Cor. 3.1
voitor.

13Atunci voi învăța pe cei fărădelege căile tale și cei păcătoși se vor întoarce la tine.

14Scapă‐mă de vinovăția de sânge

51.14
2 Sam. 11.17
12.9
, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, și limba mea va cânta
51.14
Ps. 35.28
tare dreptatea ta.

15Doamne, deschide‐mi buzele și gura mea va vesti lauda ta.

16Căci nu‐ți place jertfa

51.16
Num. 15.27,30Ps. 40.6
50.8Is. 1.11Ier. 7.22Osea 6.6
, altfel aș da‐o: n‐ai plăcere de ardere de tot.

17Jertfele

51.17
Ps. 34.18Is. 57.15
66.2
lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; o inimă înfrântă și zdrobită nu vei disprețui, Dumnezeule!

18Fă bine în bunăvoința ta Sionului, zidește zidurile Ierusalimului.

19Atunci îți vor plăcea jertfele

51.19
Ps. 4.5Mal. 3.3
de dreptate, arderea de tot și arderea de tot întreagă. Atunci vor aduce pe altarul tău viței.

52

Zădărnicia lăudăroșiei celor răi

Mai marelui muzicii. O învățătură a lui David; când Doeg Edomitul a venit și a spus lui Saul și i‐a zis: David a venit în casa lui Ahimelec.

521Pentru ce te fălești cu răul, puternice

52.1
1 Sam. 21.7
? Îndurarea lui Dumnezeu ține toată ziua.

2Limba

52.2
Ps. 50.19
ta născocește răutate, ca
52.2
Ps. 57.4
59.7
64.3
un brici ascuțit lucrând viclenie.

3Tu iubești răul mai mult decât binele, minciuna

52.3
Ier. 9.4,5
mai mult decât a vorbi dreptatea. (Sela.)

4Tu iubești toate cuvintele

52.4
Ps. 120.2,3
nimicitoare, limbă vicleană!

5De aceea Dumnezeu te va sfărâma pentru totdeauna, te va ridica și te va smulge din cortul tău și te va dezrădăcina

52.5
Prov. 2.22
din pământul celor vii. (Sela.)

6Cei

52.6
Iov 22.19Ps. 37.34
40.3
64.9Mal. 1.5
drepți vor vedea și
52.6
Ps. 58.10
se vor teme și vor râde de el zicând:

7Iată omul care nu lua pe Dumnezeu de tărie a sa, ci

52.7
Ps. 49.6
s‐a încrezut în mulțimea bogăției sale și s‐a întărit prin răutatea sa.

8Dar eu sunt

52.8
Ier. 11.16Osea 14.6
un măslin verde în casa lui Dumnezeu; mă voi încrede în îndurarea lui Dumnezeu în veci de veci.

9Te voi lăuda în veac pentru că ai lucrat și voi nădăjdui în numele tău înaintea sfinților, căci

52.9
Ps. 54.6
este bun.

53

Nebunia și răutatea oamenilor

Mai marelui muzicii, pe Mahalat. O învățătură a lui David

531Nebunul

53.1
Ps. 10.4
14.1
zice în inima sa: Nu este Dumnezeu. S‐au stricat și au făcut nelegiuire urâcioasă
53.1
Rom. 3.10
. Nu este niciunul care să facă binele.

2Dumnezeu a privit

53.2
Ps. 33.13
din ceruri peste copiii oamenilor să vadă dacă este vreunul care să priceapă, care caută
53.2
2 Cron. 15.2
19.3
pe Dumnezeu.

3Fiecare din ei s‐a abătut, s‐au stricat de tot. Nu este niciunul care să facă binele, nici unul măcar.

4Oare n‐au

53.4
Ier. 4.22
cunoștință lucrătorii nelegiuirii care mănâncă pe poporul meu cum mănâncă pâine și nu cheamă pe Dumnezeu?

5Atunci

53.5
Lev. 26.17,36Prov. 28.1
i‐a apucat mare frică fără să fi fost pricină de frică: căci Dumnezeu a risipit
53.5
Ezec. 6.5
oasele celui ce tăbărăște împotriva ta. I‐ai făcut de rușine, pentru că Dumnezeu i‐a lepădat.

6O

53.6
Ps. 14.7
, de ar ieși din Sion mântuirile lui Israel! Când va întoarce Dumnezeu robia poporului său, se va bucura Iacov, și Israel se va veseli.