Rugăciune de izbăvire de prigonitori
Mai marelui muzicii; de cântat pe „Nu nimici”. Un psalm al lui David: Mictam, când a fugit dinaintea lui Saul în peșteră
571Îndură‐te
de mine, Dumnezeule, îndură‐te de mine, căci în tine caută adăpost sufletul meu; da, sub
63.7
umbra aripilor tale caut adăpost, până
va trece prăpădul.
2Voi striga către Dumnezeul Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care
îmi împlinește toate.
3El
va trimite din ceruri și mă va mântui. El a acoperit cu ocară pe cel ce se umflă
la mine (Sela.) Dumnezeu va
43.3
61.7
trimite îndurarea sa și adevărul său.
4Sufletul meu este între lei. Eu zac printre cei ce suflă flacări, fiii oamenilor, ai
căror dinți sunt sulițe și săgeți și limba
64.3
lor sabie ascuțită.
5Fii înălțat
mai presus de ceruri, Dumnezeule! Slava ta fie peste tot pământul.
6Ei
9.15
au pregătit un laț pașilor mei, sufletul meu s‐a încovoiat; au săpat o groapă înaintea mea; au căzut ei în mijlocul ei. (Sela.)
7Inima mea este tare
, Dumnezeule, inima mea este tare: voi cânta, da, voi cânta laude.
8Deșteaptă‐te, slava
30.12
108.1,2
mea; deșteaptă‐te, psalteriu și harfă! Eu însumi voi deștepta zorile.
9Îți voi aduce mulțumiri
printre popoare, Dumnezeule, voi cânta laude între neamuri.
10Căci
71.19
103.11
108.4
îndurarea ta este mare până la ceruri și adevărul tău până la nori.
11Fii înălțat
mai presus de ceruri, Dumnezeule! Slava ta fie peste tot pământul!
Rugăciune pentru pedepsirea celor răi
Mai marelui muzicii. „Nu nimici”. Un psalm al lui David: Mictam
581Cu adevărat tace dreptatea? O vorbiți voi? Judecați voi cu drept, fii ai oamenilor?
2Da, în inimă lucrați răutate, cumpăniți
silnicia mâinilor voastre pe pământ.
3Cei răi se abat din
pântece. Îndată ce s‐au născut, ei rătăcesc vorbind minciuni.
4Otrava
lor este ca otrava de șarpe, ei sunt ca aspida
surdă, care își astupă urechea;
5ce n‐ascultă de glasul fermecătorilor, de al vrăjitorului celui mai iscusit.
6Dumnezeule, sfărâmă‐le
dinții în gură, zdrobește dinții cei mari ai leilor celor tineri, Doamne!
7Să se topească
ei ca apele care se scurg; când își țintește săgețile, să fie ca tocite.
8Să piară ca melcul care se topește și trece; ca
nașterea înainte de vreme a femeii, care n‐a văzut soarele.
9Mai înainte ca oalele voastre să simtă spinii, verzi sau arzând, îi
va lua vârtejul.
10Cel
64.10
107.42
drept se va bucura când va vedea răzbunarea. Își va spăla picioarele
în sângele celui rău.
11Și
oamenii vor zice: Da, este un rod pentru cel drept. Da, este un Dumnezeu care judecă
96.13
98.9
pământul.
Rugăciune pentru ajutor împotriva uneltirilor rele
Mai marelui muzicii. „Nu nimici”. Un psalm al lui David: Mictam, când a trimis Saul și i‐au pândit casa ca să‐l omoare
591Scapă‐mă
de vrăjmașii mei, Dumnezeul meu! Pune‐mă la adăpost de cei ce se scoală împotriva mea.
2Scapă‐mă de lucrătorii nelegiuirii și mântuiește‐mă de bărbații de sânge.
3Căci, iată, îmi pândesc sufletul; cei puternici
se adună împotriva mea fără
ca eu să fi făcut vreo fărădelege sau vreun păcat, Doamne!
4Ei aleargă și se pregătesc fără să fiu de vină, deșteaptă‐te
44.23
să mă întâmpini și privește.
5Tu, Doamne, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală‐te să cercetezi toate neamurile. Nu te îndura de niciunul din urzitorii nelegiuirii. (Sela.)
6Ei se
întorc seara, urlă ca niște câini și înconjoară cetatea.
7Iată, varsă cu gura lor, săbii
sunt pe buzele lor, căci ei zic: Cine
64.5
73.11
94.7
aude?
8Dar tu
, Doamne, vei râde de ei, îți vei bate joc de toate neamurile.
9Puterea mea… voi lua seama la tine, căci
Dumnezeu este turnul meu cel înalt.
10Dumnezeul îndurării mele mă va întâmpina
, Dumnezeu
92.11
112.8
mă va face să‐mi văd dorința asupra vrăjmașilor mei.
11Nu‐i ucide
, ca să nu uite poporul meu; fă‐i să rătăcească prin puterea ta și prăbușește‐i, o, Doamne, scutul nostru!
12Pentru păcatul gurii lor, — cuvântul
18.7
buzelor lor, — să fie prinși în mândria lor și pentru blestemul și minciuna ce vorbesc!
13Nimicește‐i
cu mânie, nimicește‐i ca să nu mai fie; și
să știe că Dumnezeu domnește în Iacov până la marginile pământului. (Sela.)
14Și seara se
întorc, urlă ca niște câini și înconjură cetatea.
15Merg
din loc în loc după mâncare și stau toată noaptea, chiar dacă nu se satură.
16Dar eu voi cânta puterea ta; și dimineața voi lăuda tare îndurarea ta, căci tu mi‐ai fost turnul cel înalt și adăpost în ziua strâmtorării mele.
17Ție, puterea
mea, îți voi cânta laude, căci
Dumnezeu este turnul meu cel înalt, Dumnezeul îndurării mele.