Rugăciune în vremuri de război
Mai marelui muzicii. Pe Șușan‐Edut: Mictam al lui David, spre învățătură; când se lupta cu sirienii din Mesopotamia și cu sirienii din Țoba și când Ioab s‐a întors și a bătut pe Edom în Valea Sării, în număr de douăsprezece mii
601Dumnezeule
, ne‐ai lepădat și ne‐ai risipit, te‐ai mâniat; întoarce‐ne iarăși.
2Ai cutremurat pământul, l‐ai despicat; vindecă
spărturile, căci se clatină.
3Ai arătat
poporului tău lucruri aspre, ne‐ai adăpat
cu vin amețitor.
4Ai dat
un steag celor ce se tem de tine, ca să‐l desfășoare pentru adevăr, (Sela.)
5ca
să fie scăpați iubiții tăi. Mântuiește cu dreapta ta și răspunde‐ne!
6Dumnezeu a vorbit
în sfințenia sa. Mă voi veseli, voi împărți
Sihemul
și voi măsura valea
Sucotului.
7Al meu este Galaadul și al meu Manase, și Efraimul
este apărarea capului meu, Iuda
legiuitorul meu.
8Moabul
este ligheanul meu, asupra
Edomului îmi voi arunca încălțămintea; Filistio
, strigă tare din pricina mea!
9Cine mă va duce la cetatea cea tare? Cine m‐a dus la Edom?
10Oare nu tu, Dumnezeule, care
ne‐ai lepădat? Și nu
ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre.
11Dă‐ne ajutor împotriva potrivnicului, căci mântuirea care vine de la om este zadarnică
146.3
.
12Cu Dumnezeu vom face
lucruri vitejești, căci el
va călca în picioare pe potrivnicii noștri.
Rugăciunea împăratului năpăstuit
Mai marelui muzicii. Pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David
611Auzi, Dumnezeule, strigarea mea, ia seamă la rugăciunea mea!
2De la marginea pământului voi striga către tine, cu inima mâhnită de tot. Du‐mă pe stânca ce este prea înaltă pentru mine.
3Căci tu ai fost un adăpost pentru mine, un turn
tare înaintea vrăjmașului.
4Voi sta
ca oaspete în cortul tău în veac, mă voi
57.1
91.4
adăposti sub scutul aripilor tale. (Sela.)
5Căci tu, Dumnezeule, ai auzit juruințele mele; mi‐ai dat moștenirea celor ce se tem de numele tău.
6Vei adăuga
zile la zilele împăratului. Anii săi vor fi ca neamuri și neamuri.
7El va locui înaintea lui Dumnezeu în veac. Poruncește ca bunătatea
și adevărul să‐l păzească.
8Și voi cânta laudă numelui tău în veac, ca zi cu zi să‐mi împlinesc juruințele mele.
Dumnezeu e scăparea de apăsare
Mai marelui muzicii. După felul lui Iedutun. Un psalm al lui David
621Numai în
Dumnezeu este liniștit sufletul meu; de la el este mântuirea mea.
2Numai
el este stânca mea și mântuirea mea, turnul meu cel înalt, nu
mă voi clătina mult.
3Până când vă veți repezi asupra unui om? Îl veți prăbuși oare toți ca
pe un perete plecat, sau ca pe un zid gata să se surpe?
4Ei se sfătuiesc numai să‐l răstoarne din înălțimea sa; se desfată în minciuni; cu
gura binecuvântă și înăuntru blestemă. (Sela.)
5Dar
tu, suflete al meu, liniștește‐te în Dumnezeu; căci de la el este așteptarea mea.
6Numai el este stânca mea și mântuirea mea, turnul meu cel înalt; nu mă voi clătina.
7La
Dumnezeu este mântuirea mea și slava mea; stânca puterii mele și adăpostul meu este în Dumnezeu.
8Poporule, — încredeți‐vă în el în toate vremurile; vărsați‐vă
inima înaintea lui; Dumnezeu este adăpostul
nostru. (Sela.)
9Cei de jos sunt numai o
suflare, cei de sus sunt o minciună; puși în cumpănă toți sunt mai ușori decât o suflare.
10Nu vă încredeți în apăsare și nu vă puneți nădejdea deșartă în răpire. Dacă
sporește bogăția, nu vă alipiți inima de ea.
11O dată
a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit aceasta: că puterea
este a lui Dumnezeu.
12Și a ta, Doamne, este îndurarea
103.8Dan. 9.9
, căci
33.20Mat. 16.27Rom. 2.61 Cor. 3.82 Cor. 5.10Ef. 6.8Col. 3.251 Pet. 1.17Ap. 22.12
tu răsplătești fiecărui om după fapta lui.