Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
72

Împăratul păcii și împărăția sa

Un psalm al lui Solomon

721Dumnezeule, dă judecățile tale împăratului și dreptatea ta fiului împăratului.

2El va

72.2
Is. 11.2,3,4
32.1
judeca pe poporul tău cu dreptate și pe săracii tăi cu judecată.

3Munții

72.3
Ps. 85.10Is. 32.17
52.7
vor aduce pace poporului și dealurile prin dreptate.

4El va

72.4
Is. 11.4
judeca pe săracii poporului; va mântui pe copiii celui nevoiaș și va sfărâma pe cel apăsător.

5Se vor teme de tine cât

72.5
Vers. 7.17.
vor fi soarele și luna, din neam în neam.

6El se va

72.6
2 Sam. 23.4Osea 6.3
coborî ca ploaia pe iarba cosită, ca șuvoiul de ploaie care adapă pământul.

7În zilele lui va înflori cel drept și

72.7
Is. 2.4Dan. 2.44Lc. 1.33
va fi belșug de pace, până nu va mai fi luna.

8Și va domni

72.8
Ex. 23.311 Reg. 4.21,24Ps. 2.8
80.11
89.25Zah. 9.10
de la mare până la mare și de la Râu până la marginile pământului.

9Înaintea lui se vor pleca locuitorii

72.9
Ps. 74.14
din pustie
72.9
Is. 49.23Mica 7.17
și vrăjmașii săi vor linge țărâna.

10Împărații

72.10
2 Cron. 9.21Ps. 45.12
68.29Is. 49.7
60.6,9
Tarsisului și ai ostroavelor vor aduce daruri, împărații din Seba și Saba vor plăti bir.

11Da, toți împărații se vor pleca

72.11
Is. 49.22,23
înaintea lui, toate neamurile îi vor sluji;

12căci el va

72.12
Iov 29.12
scăpa pe cel nevoiaș care strigă și pe cel necăjit care n‐are niciun ajutor.

13Va cruța pe sărac și pe nevoiaș și va mântui sufletele celor nevoiași.

14Va răscumpăra sufletul lor de apăsare și asuprire și sângele lor va fi scump

72.14
Ps. 116.15
în ochii săi.

15Și ei vor trăi; și lui i se va da din aurul Sebei și se vor ruga pentru el necurmat; și îl vor binecuvânta toată ziua.

16Va fi belșug de grâu pe pământ pe vârful munților; rodul lor se va legăna ca Libanul și cei

72.16
1 Reg. 4.20
din cetate vor înflori ca iarba pământului.

17Numele

72.17
Ps. 89.36
lui va fi în veac; numele lui va dăinui cât soarele și se
72.17
Gen. 12.3
22.18Ier. 4.2
vor binecuvânta unii pe alții în el; toate
72.17
Lc. 1.48
neamurile îl vor ferici.

18Binecuvântat

72.18
1 Cron. 29.10Ps. 41.13
106.48
să fie Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, care singur
72.18
Ex. 15.11Ps. 77.14
136.4
face lucruri minunate!

19Și

72.19
Neem. 9.5
binecuvântat să fie slăvitul său nume în veac; și să se umple de slavă tot pământul
72.19
Num. 14.21Zah. 14.9
lui! Amin și amin!

20Rugăciunile lui David, fiul lui Isai, s‐au sfârșit.

73

CARTEA A TREIA

Sfârșitul celui rău și al celui drept

Un psalm al lui Asaf

731Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inimă curată.

2Dar mie mai că mi s‐au clătinat picioarele; puțin a lipsit să‐mi alunece pașii.

3Căci

73.3
Iov 21.7Ps. 37.1Ier. 12.1
pizmuiam pe cei trufași, văzând fericirea celor răi.

4Căci n‐au niciun chin în moartea lor și puterea lor stă bine.

5Ei nu

73.5
Iov 21.9
sunt în necazul oamenilor și nu sunt loviți ca oamenii.

6De aceea podoaba gâtului lor este mândria, asuprirea îi

73.6
Ps. 109.18
învelește ca un veșmânt.

7Li se bulbucă ochii

73.7
Iov 15.27Ps. 17.10
119.70Ier. 5.28
de grăsime, au mai mult decât le dorește inima.

8Batjocoresc

73.8
Ps. 53.1
și vorbesc
73.8
Osea 7.16
cu răutate de asuprire, vorbesc
73.8
2 Pet. 2.18Iuda 16
de sus.

9Își pun gura

73.9
Ap. 13.6
în ceruri și limba le cutreieră pământul.

10Pentru aceea poporul său se întoarce spre el și ape din belșug se storc

73.10
Ps. 75.8
din ei.

11Și ei zic: Cum

73.11
Iov 22.13Ps. 10.11
94.7
știe Dumnezeu și are cunoștință Cel Preaînalt?

12Iată, aceștia sunt cei răi; și fiind totdeauna fără grijă

73.12
Vers. 3.
, își adună avuție.

13Da, în zadar

73.13
Iov 21.15
34.9
35.3Mal. 3.14
mi‐am curățit inima și mi‐am
73.13
Ps. 26.6
spălat mâinile în nevinovăție;

14căci am fost chinuit toată ziua și pedepsit în fiecare dimineață.

15Dacă aș fi zis: Voi vorbi așa; iată, aș fi fost necredincios către neamul copiilor tăi.

16Totuși m‐am gândit

73.16
Ecl. 8.17
să înțeleg aceasta, dar a fost o grea muncă în ochii mei,

17până am

73.17
Ps. 77.13
intrat în locașul sfințit al lui Dumnezeu și am văzut
73.17
Ps. 37.38
sfârșitul lor.

18Cu adevărat îi pui

73.18
Ps. 35
în locuri lunecoase, îi prăbușești în dărâmături.

19Cum sunt pustiiți într‐o clipă, s‐au sfârșit pierduți de spaime!

20Ca

73.20
Iov 20.8Ps. 90.5,6Is. 29.7,8
un vis la
73.20
Ps. 78.65
deșteptare, Doamne, le vei disprețui chipul la trezirea ta.

21Căci mi se

73.21
Vers. 3.
frământa inima și mă junghia în rărunchi.

22Eram prost

73.22
Ps. 92.6Prov. 30.2
, nu știam, eram înaintea ta ca un dobitoc.

23Totuși sunt pururea cu tine; tu mi‐ai apucat dreapta.

24Mă vei călăuzi

73.24
Ps. 32.8Is. 58.8
prin sfatul tău și după aceea mă vei primi în slavă.

25Pe

73.25
Fil. 3.8
cine am în ceruri? Și nu doresc pe nimeni pe pământ afară de tine.

26Carnea

73.26
Ps. 84.2
119.81
mea și inima mea se topesc: dar Dumnezeu este stânca inimii mele și partea
73.26
Ps. 16.5
119.57
mea în veac.

27Căci iată cei ce

73.27
Ps. 119.155
sunt departe de tine vor fi pierduți. Tu ai nimicit pe oricine care curvește
73.27
Ex. 31.15Num. 15.39Iac. 4.4
de la tine.

28Dar pentru mine este bine să mă apropii

73.28
Evr. 10.22
de Dumnezeu. Mi‐am pus încrederea în Domnul Dumnezeu ca să spun
73.28
Ps. 107.22
118.17
toate faptele tale.

74

Rugăciune pentru ajutor în timpul pustiirii

O învățătură a lui Asaf

741Dumnezeule, pentru ce ne‐ai lepădat

74.1
Ps. 44.9,23
60.1,10
77.7Ier. 31.37
33.24
în veac? Pentru ce fumegă mânia
74.1
Deut. 29.20
ta împotriva oilor pășunii
74.1
Ps. 95.7
100.3
tale?

2Adu‐ți aminte de adunarea ta, pe

74.2
Ex. 15.16Deut. 9.29
care ai câștigat‐o din vechime, pe care ai răscumpărat‐o ca să fie seminția
74.2
Deut. 32.9Ier. 10.16
moștenirii tale, și de muntele Sion în care ai locuit.

3Ridică‐ți picioarele spre pustiirile veșnice, tot răul pe care l‐a făcut vrăjmașul în sfântul tău locaș.

4Protivnicii au răcnit

74.4
Plâng. 2.7
în mijlocul locurilor de adunare; au ridicat semnele lor
74.4
Dan. 6.27
drept semne.

5Păreau niște oameni care au ridicat în sus securile într‐un desiș de copaci.

6Și acum îi sfărâmă de tot săpăturile

74.6
1 Reg. 6.18,29,32,35
cu topoare și ciocane.

7Au pus foc

74.7
2 Reg. 25.9
locașului tău sfințit; au pângărit
74.7
Ps. 89.39
până la pământ locuința numelui tău.

8Au zis

74.8
Ps. 83.4
în inima lor: Să‐i prăpădim de tot. Au ars toate locurile de adunare ale lui Dumnezeu în țară.

9Semnele noastre nu le mai vedem; nu

74.9
1 Sam. 3.1Amos 8.11
mai este niciun proroc și printre noi nu este nimeni care să știe până când.

10Până când, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va huli vrăjmașul numele tău în veac?

11Pentru ce‐ți

74.11
Plâng. 2.3
tragi mâna și dreapta ta? Scoate‐o din sânul tău și nimicește‐i.

12Totuși Dumnezeu

74.12
Ps. 44.4
este Împăratul meu din vechime, care a făcut mântuire în mijlocul pământului.

13Ai despicat

74.13
Ex. 14.21
marea prin puterea ta; ai sfărâmat
74.13
Is. 51.9,10Ezec. 29.3
32.3
capetele balaurilor în ape.

14Ai zdrobit capetele Leviatanului, l‐ai dat de

74.14
Num. 14.9
mâncare poporului
74.14
Ps. 72.9
care locuiește în pustie.

15Ai rupt

74.15
Ex. 17.5,6Num. 20.11Ps. 105.41Is. 48.21
izvor și pârâu, ai secat
74.15
Ios. 3.13
râuri pururea curgătoare.

16A ta este ziua și a ta este noaptea. Tu

74.16
Gen. 1.14
ai pregătit lumina și soarele.

17Tu ai așezat

74.17
Fapte. 17.26
toate marginile pământului. Tu ai făcut vara
74.17
Gen. 8.22
și iarna.

18Adu‐ți

74.18
Vers. 22.
aminte, Doamne, de aceasta, că vrăjmașul a ocărât, și un
74.18
Ps. 39.8
popor nebun a hulit numele tău.

19Nu da fiarei sălbatice turturica

74.19
Cânt. 2.14
ta; nu uita
74.19
Ps. 68.10
pentru totdeauna ceata celor necăjiți ai tăi.

20Ține

74.20
Gen. 17.7,8Lev. 26.44,45Ps. 106.45Ier. 33.21
seamă de legământ, căci locurile întunecoase ale pământului s‐au umplut de locuințele asupririi.

21Să nu se întoarcă rușinat cel asuprit; cel necăjit și nevoiaș să laude numele tău.

22Scoală‐te, Dumnezeule, apără‐ți pricina ta, adu‐ți

74.22
Vers. 18.
aminte cât de nebunește te ocărăște omul nebun toată ziua.

23Nu uita glasul potrivnicilor tăi: zarva celor ce se scoală împotriva ta se suie pururea.