Rugăciune pentru ajutor în timpul pustiirii
O învățătură a lui Asaf
741Dumnezeule, pentru ce ne‐ai lepădat
60.1,10
77.7Ier. 31.37
33.24
în veac? Pentru ce fumegă mânia
ta împotriva oilor pășunii
100.3
tale?
2Adu‐ți aminte de adunarea ta, pe
care ai câștigat‐o din vechime, pe care ai răscumpărat‐o ca să fie seminția
moștenirii tale, și de muntele Sion în care ai locuit.
3Ridică‐ți picioarele spre pustiirile veșnice, tot răul pe care l‐a făcut vrăjmașul în sfântul tău locaș.
4Protivnicii au răcnit
în mijlocul locurilor de adunare; au ridicat semnele lor
drept semne.
5Păreau niște oameni care au ridicat în sus securile într‐un desiș de copaci.
6Și acum îi sfărâmă de tot săpăturile
cu topoare și ciocane.
7Au pus foc
locașului tău sfințit; au pângărit
până la pământ locuința numelui tău.
8Au zis
în inima lor: Să‐i prăpădim de tot. Au ars toate locurile de adunare ale lui Dumnezeu în țară.
9Semnele noastre nu le mai vedem; nu
mai este niciun proroc și printre noi nu este nimeni care să știe până când.
10Până când, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va huli vrăjmașul numele tău în veac?
11Pentru ce‐ți
tragi mâna și dreapta ta? Scoate‐o din sânul tău și nimicește‐i.
12Totuși Dumnezeu
este Împăratul meu din vechime, care a făcut mântuire în mijlocul pământului.
13Ai despicat
marea prin puterea ta; ai sfărâmat
32.3
capetele balaurilor în ape.
14Ai zdrobit capetele Leviatanului, l‐ai dat de
mâncare poporului
care locuiește în pustie.
15Ai rupt
izvor și pârâu, ai secat
râuri pururea curgătoare.
16A ta este ziua și a ta este noaptea. Tu
ai pregătit lumina și soarele.
17Tu ai așezat
toate marginile pământului. Tu ai făcut vara
și iarna.
18Adu‐ți
Ap. 16.19
aminte, Doamne, de aceasta, că vrăjmașul a ocărât, și un
popor nebun a hulit numele tău.
19Nu da fiarei sălbatice turturica
ta; nu uita
pentru totdeauna ceata celor necăjiți ai tăi.
20Ține
seamă de legământ, căci locurile întunecoase ale pământului s‐au umplut de locuințele asupririi.
21Să nu se întoarcă rușinat cel asuprit; cel necăjit și nevoiaș să laude numele tău.
22Scoală‐te, Dumnezeule, apără‐ți pricina ta, adu‐ți
Ps. 89.51
aminte cât de nebunește te ocărăște omul nebun toată ziua.
23Nu uita glasul potrivnicilor tăi: zarva celor ce se scoală împotriva ta se suie pururea.