Rugăciune de apărare împotriva celor răi
Șigaion a lui David pe care a cântat‐o Domnului cu privire la cuvintele lui Cuș, beniaminitul
71Doamne Dumnezeul meu, în tine mi‐am pus încrederea; mântuiește‐mă
de toți cei ce mă urmăresc și izbăvește‐mă;
2Ca
să nu‐mi sfâșie ca un leu sufletul, făcându‐l bucăți
, fără să fie cine să izbăvească.
3Doamne Dumnezeul meu, dacă
am făcut aceasta; dacă este
nelegiuire în mâinile mele;
4dacă am răsplătit cu rău celui ce era în pace cu mine (da, am scăpat
26.9
pe cel ce îmi era potrivnic, fără cuvânt)
5să‐mi urmărească vrăjmașul sufletul și să‐l ajungă; da, să calce la pământ viața mea și să‐mi pună slava în pulbere. (Sela).
6Scoală‐te, Doamne, în mânia ta înalță‐te
împotriva furiei potrivnicilor mei, trezește‐te
pentru mine: tu ai poruncit judecată.
7Și adunarea popoarelor te va înconjura; și deasupra lor întoarce‐te pe înălțime.
8Domnul judecă popoarele; judecă‐mă, Doamne, după dreptatea mea și după
35.24
neprihănirea mea care este în mine.
9Oh, pune capăt răutății celor răi și întărește pe cel drept: Tu care cerci
17.10
20.12Ap. 2.23
inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte.
10Scutul meu este la Dumnezeu care mântuiește pe cei drepți la inimă
.
11Dumnezeu este un judecător drept și un Dumnezeu care se mânie în fiecare zi.
12Dacă cel rău nu se întoarce, Dumnezeu își va ascuți sabia
, își încordează arcul și l‐a pregătit.
13Și i‐a pregătit armele
morții, își face săgețile arzătoare.
14Iată, el
59.4Iac. 1.15
se muncește cu nelegiuire, da, a zămislit răutate și a născut neadevăr.
15A săpat o groapă și a adâncit‐o și a căzut în groapa
10.2
35.8
94.23
141.10Prov. 5.22
26.27Ecl. 10.8
pe care a făcut‐o.
16Răutatea
lui se va întoarce peste capul său însuși și asuprirea lui se va pogorî pe chiar creștetul lui.
17Eu voi lăuda pe Domnul după dreptatea lui și voi cânta laudă numelui Domnului Cel Preaînalt.
Slava Domnului și vrednicia omului
Către mai marele muzicii: Pe Ghitit. Un psalm al lui David
81Doamne, Domnul nostru, cât de minunat
este numele tău în tot pământul; Tu, care ai pus
slava ta deasupra cerurilor!
2Din gura
21.161 Cor. 1.27
pruncilor și a sugaririlor ai întemeiat laudă, din pricina potrivnicilor
tăi, ca să amuțești pe vrăjmaș și pe răzbunător.
3Când privesc
cerurile tale, lucrarea degetelor tale, luna și stelele pe care le‐ai așezat:
4Ce este omul
, ca să‐ți amintești de el și fiul omului, ca să‐l cercetezi pe el?
5L‐ai făcut cu puțin mai mic decât îngerii și l‐ai încununat cu slavă și cinste.
6L‐ai făcut să domnească
peste lucrul mâinilor tale; toate
le‐ai pus sub picioarele lui:
7toate oile și boii, toate, ba și fiarele câmpului;
8păsările cerurilor și peștii mării, tot ce străbate cărările mărilor.
9Doamne, Domnul
nostru, cât de minunat este numele tău în tot pământul!
Cântare de mulțumire pentru dreptatea lui Dumnezeu
Către mai marele muzicii. Pe Mutlaben. Un psalm al lui David
91Voi lăuda pe Domnul cu toată inima mea; voi spune toate lucrările tale minunate.
2Mă voi bucura
și mă voi veseli în tine; voi cânta laudă numelui tău
83.18
, Preaînalte,
3Când se vor da înapoi vrăjmașii mei, se vor poticni și vor fi pierduți înaintea feței tale.
4Căci tu mi‐ai apărat dreptul și pricina mea. Tu șezi pe scaunul de domnie ca judecător drept.
5Ai mustrat popoarele, ai pierdut pe cei răi, le‐ai șters
numele în veci de veci.
6O, vrăjmașule, pustiirile s‐au sfârșit în veac. Tu ai dărâmat cetățile lor, până și pomenirea li s‐a pierdut.
7Dar Domnul
șade pe scaunul de domnie în veac. El și‐a pus scaunul său de domnie pentru judecată
8și va judeca lumea
98.9
cu dreptate, va face judecată popoarelor cu neprihănire.
9Și Domnul
37.39
46.1
91.2
va fi un turn înalt pentru cel apăsat, un turn înalt la vreme de strâmtorare.
10Și cei ce cunosc
numele tău se vor încrede în tine; căci nu părăsești pe cei ce te caută, Doamne!
11Cântați laude Domnului care locuiește în Sion; spuneți
între popoare faptele sale!
12Căci el, care face cercetare
pentru sânge, își aduce aminte de ei; nu uită strigarea celor săraci.
13Îndură‐te de mine, Doamne! Privește întristarea mea pe care o rabd din partea celor ce mă urăsc, ridicându‐mă din porțile morții:
14ca să spun toată lauda ta în porțile fiicei Sionului. Mă voi bucura
20.5
35.9
în mântuirea ta.
15Neamurile
35.8
57.6
94.23Prov. 5.22
22.8
26.27
s‐au cufundat în groapa pe care au făcut‐o; piciorul lor s‐a prins în cursa pe care au ascuns‐o.
16Domnul s‐a făcut
14.4,10
31
cunoscut, a făcut judecată; cel rău este prins în laț în chiar lucrul mâinilor sale. (Higaion)
92.3
, (Sela.)
17Cei răi se vor întoarce în Șeol; toate neamurile
care uită pe Dumnezeu.
18Căci cel nevoiaș nu va fi uitat pentru totdeauna
: nădejdea
24.14
celor săraci nu va fi pierdută în veac.
19Scoală‐te, Doamne! să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea feței tale.
20Pune frică în ei, Doamne! ca să știe neamurile că sunt oameni! (Sela.)