O cântare, un psalm al lui Asaf
831Dumnezeule! Nu
35.22
109.1
tăcea. Nu tăcea și nu te odihni, Dumnezeule!
2Căci iată, vrăjmașii
tăi fac zarvă și cei ce te
urăsc au înălțat capul.
3Urzesc planuri viclene împotriva
31.20
poporului tău și se sfătuiesc împotriva celor ascunși ai tăi.
4Ei au zis: Venițiși să‐i
31.36
stârpim, să nu mai fie un neam și să nu se mai pomenească numele lui Israel.
5Căci s‐au sfătuit împreună cu o inimă: fac legăminte împotriva ta.
6Corturile
Edomului și ismaeliții; Moabul și hagareniții;
7Ghebal și Amon și Amalec, filistia cu locuitorii Tirului.
8Chiar și Asiria s‐a unit cu ei; ei sunt un braț pentru copiii lui Lot. (Sela.)
9Fă‐le ca Madianului
, ca lui Sisera
5.21
, ca lui Iabin la pârâul Chison,
10care au pierit în En‐Dor, care i‐au făcut
ca gunoiul pământului.
11Fă pe domnii lor ca pe Oreb
și Zeeb; pe toți urmașii lor, ca pe Zebah
și Țalmuna.
12Căci au zis: Să luăm în stăpânire pentru noi locuințele lui Dumnezeu.
13Dumnezeul
meu! Fă‐i ca
vârtejul, ca miriștea înaintea vântului;
14ca focul care mistuie pădurea și ca flacăra care aprinde
munții;
15așa urmărește‐i cu
furtuna ta și înspăimântă‐i cu vijelia ta.
16Umple‐le
fețele cu rușine, ca să caute numele tău, Doamne!
17Să se rușineze și să fie tulburați pentru totdeauna; să roșească și să fie pierduți.
18Și
să cunoască ei că tu, al cărui nume
este Domnul, numai tu ești Cel
Preaînalt peste tot pământul.
Mai marelui muzicii. Pe Ghitit. Un psalm al fiilor lui Core
841Cât de plăcute
sunt locașurile tale, Doamne al oștirilor!
2Sufletul
63.1
73.26
119.20
meu dorește, chiar lâncezește după curțile Domnului. Inima mea și carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu.
3Da, vrabia și‐a aflat o casă și rândunica un cuib unde își pune puii… Altarele tale, Doamne al oștirilor, Împăratul meu și Dumnezeul meu!
4Ferice
de cei ce locuiesc în casa ta; ei încă te vor lăuda! (Sela).
5Ferice de bărbatul a cărui tărie este în tine, în a cărui inimă sunt drumurile făcute!
6Trecând prin Valea Plângerii
, ei o prefac într‐un loc de izvoare; da, ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
7Ei merg din
putere în putere, se
arată înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8Doamne, Dumnezeul oștirilor, auzi rugăciunea mea; pleacă urechea, Dumnezeul lui Iacov! (Sela.)
9Privește, Dumnezeule
, scutul nostru! Și uită‐te la fața unsului tău.
10Căci mai bună este o zi în curțile tale, decât o mie aiurea. Mai bucuros stau la pragul casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutății.
11Căci Domnul Dumnezeu este un soare
și un scut
119.114Prov. 2.7
; Domnul va da har și slavă, nu va opri niciun
bine de la cei ce umblă în neprihănire.
12Doamne al oștirilor, ferice
de bărbatul care se încrede în tine.
Mai marelui muzicii. Un psalm al fiilor lui Core
851Doamne! Tu ai fost binevoitor țării tale. Ai adus
2.1Ps. 14.7Ier. 30.18
31.23Ezec. 39.25Ioel 3.1
îndărăt robia lui Iacov.
2Ai iertat
nelegiuirea poporului tău,
3ai acoperit toate păcatele lor. (Sela.) Ți‐ai tras îndărăt toată urgia, te‐ai întors de la aprinderea mâniei tale.
4Întoarce‐ne
iarăși, Dumnezeul mântuirii noastre, și fă să înceteze mânia ta față de noi.
5Oare în veac te vei mânia
79.5
80.4
pe noi? Îți vei lungi oare mânia din neam în neam?
6Oare nu ne vei însufleți
iarăși, ca poporul tău să se bucure în tine?
7Arată‐ne, Doamne, îndurarea ta și dă‐ne mântuirea ta.
8Voi
auzi ce va vorbi Dumnezeu, Domnul, căci
va vorbi pace poporului său și sfinților săi, dar ei să
nu se mai întoarcă la nebunie.
9Da, mântuirea sa este aproape
de cei ce se tem de el, pentru ca
slava să locuiască în țara noastră.
10Îndurarea și adevărul s‐au întâmpinat; dreptatea
și pacea s‐au sărutat.
11Adevărul
răsare din pământ; și dreptatea a privit din ceruri;
12și Domnul
va da ce este bine, și țara
noastră își va da rodul.
13Dreptatea
va merge înaintea lui și va face numele pașilor săi o cale de umblat.