Cântare de mulțumire pentru dreptatea lui Dumnezeu
Către mai marele muzicii. Pe Mutlaben. Un psalm al lui David
91Voi lăuda pe Domnul cu toată inima mea; voi spune toate lucrările tale minunate.
2Mă voi bucura
și mă voi veseli în tine; voi cânta laudă numelui tău
83.18
, Preaînalte,
3Când se vor da înapoi vrăjmașii mei, se vor poticni și vor fi pierduți înaintea feței tale.
4Căci tu mi‐ai apărat dreptul și pricina mea. Tu șezi pe scaunul de domnie ca judecător drept.
5Ai mustrat popoarele, ai pierdut pe cei răi, le‐ai șters
numele în veci de veci.
6O, vrăjmașule, pustiirile s‐au sfârșit în veac. Tu ai dărâmat cetățile lor, până și pomenirea li s‐a pierdut.
7Dar Domnul
șade pe scaunul de domnie în veac. El și‐a pus scaunul său de domnie pentru judecată
8și va judeca lumea
98.9
cu dreptate, va face judecată popoarelor cu neprihănire.
9Și Domnul
37.39
46.1
91.2
va fi un turn înalt pentru cel apăsat, un turn înalt la vreme de strâmtorare.
10Și cei ce cunosc
numele tău se vor încrede în tine; căci nu părăsești pe cei ce te caută, Doamne!
11Cântați laude Domnului care locuiește în Sion; spuneți
între popoare faptele sale!
12Căci el, care face cercetare
pentru sânge, își aduce aminte de ei; nu uită strigarea celor săraci.
13Îndură‐te de mine, Doamne! Privește întristarea mea pe care o rabd din partea celor ce mă urăsc, ridicându‐mă din porțile morții:
14ca să spun toată lauda ta în porțile fiicei Sionului. Mă voi bucura
20.5
35.9
în mântuirea ta.
15Neamurile
35.8
57.6
94.23Prov. 5.22
22.8
26.27
s‐au cufundat în groapa pe care au făcut‐o; piciorul lor s‐a prins în cursa pe care au ascuns‐o.
16Domnul s‐a făcut
14.4,10
31
cunoscut, a făcut judecată; cel rău este prins în laț în chiar lucrul mâinilor sale. (Higaion)
92.3
, (Sela.)
17Cei răi se vor întoarce în Șeol; toate neamurile
care uită pe Dumnezeu.
18Căci cel nevoiaș nu va fi uitat pentru totdeauna
: nădejdea
24.14
celor săraci nu va fi pierdută în veac.
19Scoală‐te, Doamne! să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea feței tale.
20Pune frică în ei, Doamne! ca să știe neamurile că sunt oameni! (Sela.)