941Doamne, Dumnezeul răzbunărilor, tu
, Dumnezeul răzbunărilor, fă să lucească strălucirea ta!
2Înalță‐te
judecător
al pământului, răsplătește celor mândri fapta lor.
3Până
când cei răi, Doamne, până când vor birui cei răi?
4Rostesc
, vorbesc cu îngâmfare; toți lucrătorii nelegiuirii se laudă,
5calcă pe poporul tău, Doamne, și apasă moștenirea ta,
6surgrumă pe văduvă și pe străin de loc și ucid pe orfan.
7Și
59.7
zic: Nu vede Domnul și nu va lua aminte Dumnezeul lui Iacov.
8Înțelegeți
92.6
, voi cei proști din popor! Și, nebunilor, când vă veți înțelepți?
9Cel ce
a sădit urechea oare nu va auzi? Cel ce a făcut ochiul oare nu va vedea?
10Cel ce
învață neamurile oare nu va pedepsi, el, care învață pe oameni cunoștința?
11Domnul
cunoaște gândurile omului că sunt deșertăciune.
12Ferice
de bărbatul pe care‐l pedepsești tu, Doamne, și‐l înveți din Legea ta,
13ca să‐i dai odihnă de zilele rele, până se va săpa groapa celui rău.
14Căci
Domnul nu va lăsa pe poporul său și nu va părăsi moștenirea sa.
15Căci judecata se va întoarce la dreptate și toți cei drepți la inimă o vor urma.
16Cine se va scula pentru mine împotriva făcătorilor de rele? Cine se va înfățișa pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17Dacă
n‐ar fi fost Domnul ajutorul meu, puțin și sufletul meu ar fi locuit în tăcere.
18Când am zis: Mi‐alunecă
piciorul! Îndurarea ta, Doamne, m‐a sprijinit.
19În mulțimea gândurilor înăuntrul meu, mângâierile tale mi‐au desfătat sufletul.
20Oare va fi unit cu tine scaunul
de domnie al nelegiuirii, care
face din apăsare o lege?
21Ei
se adună ceată împotriva sufletului celui drept și osândesc
sângele nevinovat.
22Dar Domnul a fost turnul
62.2,6
meu înalt și Dumnezeul meu, stânca mea de adăpost.
23El
5.22
va întoarce nelegiuirea lor asupra lor și îi va stârpi în nelegiuirea lor: Domnul Dumnezeul nostru îi va stârpi.
951Veniți să cântăm Domnului, să
strigăm cu bucurie stâncii
mântuirii noastre!
2Să venim cu laudă înaintea lui, să‐i strigăm cu cântări de bucurie în psalmi.
3Căci
97.9
135.5
Domnul este un Dumnezeu mare și un Împărat mare mai presus de toți dumnezeii.
4În mâna lui sunt locurile adânci ale pământului și ale lui sunt înălțimile munților.
5A lui este marea
și el a făcut‐o; și mâinile lui au făcut uscatul.
6Veniți să ne închinăm și să ne plecăm, să îngenunchem
înaintea Domnului, Făcătorul nostru.
7Căci el este Dumnezeul nostru și noi
80.1
100.3
suntem poporul pășunii sale și turma mâinii sale. Astăzi
4.7
, dacă auziți glasul lui,
8nu vă învârtoșați inima, ca la Meriba
, ca în ziua de la Masa în pustie,
9unde părinții
voștri m‐au ispitit, m‐au încercat și au văzut
lucrarea mea.
10Patruzeci
de ani m‐am scârbit de neamul acesta și am zis: Sunt un popor cu inima rătăcită și n‐au cunoscut căile mele.
11De aceea am jurat
4.3,5
în mânia mea: De vor intra ei în odihna mea!
961Cântați
Domnului o cântare nouă, cântați Domnului, tot pământul!
2Cântați Domnului, binecuvântați numele lui; vestiți mântuirea lui zi cu zi!
3Spuneți între neamuri slava lui, între toate popoarele lucrările sale minunate!
4Căci Domnul este mare
și vrednic
de lăudat; el este de temut
mai presus de toți dumnezeii.
5Căci toți
dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar
Domnul a făcut cerurile.
6Slava și strălucirea sunt înaintea lui, tăria
și frumusețea în locașul său sfințit.
7Dați Domnului, voi, familiile popoarelor, dați
Domnului slavă și putere!
8Dați Domnului slava cuvenită numelui său, aduceți un dar de mâncare și intrați în curțile sale!
9Închinați‐vă Domnului în
110.3
podoabă sfântă, tremurați înaintea lui, tot pământul!
10Spuneți între neamuri, Domnul
97.1
împărățește, de aceea lumea este întărită, nu se va clătina. El va judeca popoarele
19.6
cu dreptate.
11Să se bucure
cerurile și să se veselească pământul, să mugească
marea și tot ce o umple!
12Să se bucure câmpia și tot ce este pe ea; atunci toți copacii pădurii vor cânta de bucurie
13înaintea Domnului, căci vine; căci vine să jude ce pământul. El va judeca
lumea cu dreptate și popoarele după credincioșia sa.