Cei doi martori
111Și mi s‐a dat o trestie
asemenea unei vergi, zicând: Scoală
și măsoară Templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei ce se închină în el. 2Și curtea
de afară a Templului scoate‐o afară și n‐o măsura, pentru că
a fost dată Neamurilor: și vor călca
sfânta cetate patruzeci
și două de luni. 3Și voi da celor doi martori
ai mei și vor proroci
, îmbrăcați în saci, o
mie două sute șaizeci de zile. 4Aceștia sunt cei doi
măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului. 5Și dacă voiește cineva să‐i vatăme, iese foc
5.14Ezec. 43.3Osea 6.5
din gura lor și mistuie pe vrăjmașii lor: și dacă
ar voi cineva să‐i vatăme, așa trebuie să fie omorât. 6Aceștia au
putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele prorociei lor și au
putere peste ape să le schimbe în sânge și să lovească pământul cu orice rană, ori de câte ori vor voi. 7Și când își vor
sfârși mărturia, fiara
17.8
care se suie din
Adânc va
face război cu ei și‐i va birui și‐i va omorî. 8Și trupurile lor moarte vor sta pe ulița cetății
17.1,5
18.10
celei mari, care duhovnicește se numește Sodoma și Egipt, unde
a fost răstignit și Domnul lor. 9Și
cei din popoare și seminții și limbi și Neamuri văd trupurile lor moarte trei zile și jumătate și
nu îngăduie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt. 10Și
13.8
locuitorii de pe pământ se bucură de ei și se veselesc și își trimit daruri
unii altora, pentru că
acești doi proroci munceau pe locuitorii de pe pământ. 11Și
după acele trei zile și jumătate a intrat în ei duhul
de viață din Dumnezeu; și ei au stat pe picioarele lor; și o mare teamă a căzut peste cei ce îi priveau. 12Și au auzit un glas mare din cer zicându‐le: Suiți‐vă aici. Și
s‐au suit în nor
spre cer și
vrăjmașii lor i‐au privit. 13Și în acel ceas s‐a
făcut un cutremur mare de pământ, și a
zecea parte din cetate a căzut; și șapte mii de nume de oameni au fost omorâți în cutremurul de pământ și cei rămași s‐au temut și au
dat slavă Dumnezeului cerului. 14Al doilea
9.12
15.1
Vai a trecut; iată al treilea Vai vine curând.
Trâmbița a șaptea
15Și al șaptelea înger
a trâmbițat; și
s‐au făcut multe glasuri în cer zicând: Împărăția
lumii a ajuns a Domnului nostru și a Hristosului său și
7.14,18,27
el va împărăți în vecii vecilor. 16Și cei
5.8
19.4
douăzeci și patru de prezbiteri care șed înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie au căzut pe fețele lor și s‐au închinat lui Dumnezeu, 17zicând: Îți mulțumim, Doamne Dumnezeule Atotputernice, care
4.8
16.5
ești și care erai, pentru că ai luat puterea ta cea mare și ai
intrat în Împărăție. 18Și Neamurile
au fost întărâtate și mânia ta a venit
, și vremea celor morți să fie judecați și vremea să dai plata lor robilor tăi prorocilor și sfinților și celor ce se tem de numele tău, celor mici
și celor mari, și să
18.6
prăpădești pe cei ce prăpădesc pământul. 19Și Templul
lui Dumnezeu în cer s‐a deschis și chivotul legământului s‐a arătat în Templul său și s‐au
16.18
făcut fulgere și glasuri și tunete și un cutremur de pământ și
grindină mare.