Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
12

Femeia și balaurul

121Și un semn mare s‐a văzut în cer; o femeie învelită în soare și luna sub picioarele ei și pe capul ei o cunună de douăsprezece stele, 2și având în pântece, strigă, fiind în dureri de facere și

12.2
Is. 66.7Gal. 4.19
muncindu‐se să nască. 3Și un alt semn s‐a văzut în cer; și iată un
12.3
Cap. 17.3.
balaur mare roșu ca focul, având
12.3
Cap. 17.9, 10.
șapte capete și zece coarne și
12.3
Cap. 13.1.
pe capetele lui șapte cununi împărătești. 4Și coada
12.4
Cap. 9.10, 19.
lui târăște a treia parte din
12.4
Cap. 17.18.
stelele cerului și
12.4
Dan. 8.10
le aruncă pe pământ. Și balaurul a stat înaintea
12.4
Vers. 2.
femeii care are să nască, pentru ca
12.4
Ex. 1.16
să înghită pe copilul ei când va naște. 5Și ea a născut un fiu de parte bărbătească și el
12.5
Ps. 2.9
are să păstorească toate Neamurile cu un toiag de fier; și copilul ei a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul său de domnie. 6Și femeia
12.6
Vers. 4.
a fugit în pustie, unde are un loc gătit de la Dumnezeu ca s‐o hrănească acolo o
12.6
Cap. 11.3.
mie două sute șaizeci de zile.

Războiul din cer

7Și s‐a făcut un război în cer; Mihail

12.7
Dan. 10.13,21
12.1
și îngerii lui se războiau cu
12.7
Vers. 3. Cap. 20.2.
balaurul. Și balaurul se războia și îngerii lui. 8Și ei n‐au fost mai tari și locul lor nu s‐a mai aflat în cer. 9Și a fost aruncat jos balaurul cel mare, șarpele cel din început
12.9
Lc. 10.18In. 12.31
, care se numește Diavolul și Satana, care
12.9
Gen. 3.1,4
rătăcește tot pământul locuit; el a fost
12.9
Cap. 20.3.
aruncat pe pământ și îngerii săi au fost
12.9
Cap. 9.1.
aruncați cu el. 10Și am auzit un glas mare în cer zicând: Acum
12.10
Cap. 11.15;
a venit mântuirea și puterea și împărăția Dumnezeului nostru și stăpânirea Hristosului său, pentru că învinuitorul fraților noștri, care‐i
12.10
Iov 1.9
2.5Zah. 3.1
învinuiește înaintea Dumnezeului nostru zi și noapte, a fost aruncat jos. 11Și ei
12.11
Rom. 8.33,34,37
16.20
l‐au biruit din pricina sângelui Mielului și din pricina cuvântului mărturiei lor și nu
12.11
Lc. 11.26
și‐au iubit viața chiar până la moarte. 12Pentru aceea veseliți‐vă
12.12
Ps. 96.11Is. 49.13
, ceruri, și cei ce locuiți în ele. Vai
12.12
Cap. 8.13;
de pământ și de mare, fiindcă
12.12
Cap. 10.6.
diavolul s‐a pogorât la voi cu mânie mare, știind că are puțină vreme.

Balaurul mâniat pe femeie

13Și când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit pe

12.13
Vers. 5.
femeia care născuse partea bărbătească. 14Și
12.14
Ex. 19.4
cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii ca
12.14
Vers. 6.
să zboare în
12.14
Cap. 17.3.
pustie la locul ei, unde este hrănită o
12.14
Dan. 7.25
12.7
vreme și vremuri și jumătate de vreme, departe de fața șarpelui. 15Și șarpele a
12.15
Is. 59.19
aruncat din gura lui apă ca un râu în urma femeii, ca s‐o facă s‐o ia apa. 16Și pământul a ajutat femeii și pământul și‐a deschis gura și a înghițit râul pe care‐l aruncase balaurul din gura lui. 17Și balaurul s‐a mâniat pe femeie și a
12.17
Gen. 3.1513.7
plecat să facă război cu rămășița din sămânța ei, cei ce
12.17
Cap. 14.12.
păzesc poruncile lui Dumnezeu și au mărturia
12.17
1 Cor. 2.11 In. 5.10
lui Isus.