Fiara care se suie din mare
131Și am stat pe nisipul mării. Și am văzut suindu‐se din mare o
fiară care
avea zece coarne și șapte capete și pe coarnele ei zece cununi împărătești și pe capetele ei nume de hulă. 2Și fiara
pe care am văzut‐o era asemenea unui leopard și picioarele ei
ca de urs și gura
ei ca o gură de leu. Și balaurul i‐a
dat puterea lui și scaunul
lui de domnie
și o stăpânire mare. 3Și am văzut unul din capetele ei ca înjunghiat
de moarte și rana morții ei fusese vindecată. Și tot
pământul se minuna în urma fiarei. 4Și s‐au închinat balaurului fiindcă a dat fiarei stăpânirea și s‐au închinat fiarei zicând: Cine
este asemenea fiarei și cine poate să se războiască cu ea? 5Și i s‐a dat o gură
11.25
11.36
să vorbească lucruri mari și hule și i s‐a dat putere să lucreze patruzeci
și două de luni. 6Și și‐a deschis gura în hule împotriva lui Dumnezeu, ca să hulească numele lui și locuința
lui și pe cei ce locuiesc în cer. 7Și i s‐a dat să facă
război cu sfinții și
să‐i biruiască. Și i s‐a dat stăpânire peste orice seminție și popor și limbă și neam. 8Și toți locuitorii de pe pământ al căror nume nu este scris, de la
întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului celui înjunghiat, se vor închina ei
. 9Dacă are cineva
urechi, să audă! 10Dacă cineva
duce în robie, se duce în robie; dacă va omorî cineva
cu sabia, trebuie ca el să fie omorât cu sabia. Aici
este răbdarea și credința sfinților.
Fiara care se suie din pământ
11Și am văzut o altă fiară suindu‐se
din pământ. Și avea două coarne asemenea unui miel și vorbea ca un balaur. 12Și ea face toată stăpânirea celei dintâi fiare înaintea ei. Și face ca pământul și locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dintâi, a
cărei rană de moarte fusese vindecată. 13Și face
semne mari, încât
face să se pogoare și foc din cer pe pământ înaintea oamenilor. 14Și rătăcește
pe locuitorii de pe pământ
din pricina semnelor care i‐au fost date să le facă înaintea fiarei, zicând locuitorilor de pe pământ să facă o icoană fiarei care are rana de sabie și
a trăit. 15Și i s‐a dat să dea duh icoanei fiarei, ca icoana fiarei să și vorbească și
să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. 16Și face ca la toți, mici și mari și bogați și săraci și slobozi și robi, să
li se dea un semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe fruntea lor, 17ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde afară de cine are semnul, adică numele
fiarei sau
numărul numelui ei. 18Aici
este înțelepciunea. Cine are priceperea, să socotească numărul
fiarei; căci
este un număr de om. Și numărul ei este: Șase sute șaizeci și șase.
Mielul și cei răscumpărați
141Și am văzut și iată Mielul
stând pe muntele Sion și cu el o
sută patruzeci și patru de mii
având scris pe frunțile lor numele său și numele Tatălui său. 2Și am auzit un glas din cer ca
un glas de ape multe și ca un glas de tunet mare; și glasul pe care l‐am auzit era ca al harfiștilor care cântă
cu harfele
lor. 3Și ei cântă o cântare
nouă înaintea scaunului de domnie și înaintea celor patru viețuitoare și a prezbiterilor; și nimeni nu putea să învețe cântarea decât cei o sută patruzeci și patru de mii, adică cei răscumpărați de pe pământ. 4Aceștia sunt cei ce nu s‐au întinat cu femei; căci
sunt verguri. Aceștia sunt cei ce
urmează pe Mielul oriunde ar merge. Aceștia au fost
răscumpărați dintre oameni, ca să fie pârga
lui Dumnezeu și a Mielului. 5Și în
gura lor n‐a fost găsită minciună: sunt
fără vină.
Judecățile lui Dumnezeu
6Și am văzut un alt înger zburând
în mijlocul cerului, având o
evanghelie veșnică, pentru ca să binevestească celor ce șed pe pământ și la orice
neam și seminție și limbă și popor. 7Și zice cu glas mare: Temeți‐vă
de Dumnezeu și dați‐i slavă, fiindcă a venit ceasul judecății lui și închinați‐vă
124.8
146.5,6Fapte. 14.15
17.24
Celui ce a făcut cerul și pământul și marea și izvoarele de ape. 8Și un alt înger, al doilea, a urmat zicând: A
căzut, a căzut Babilonul
17.2,5
18.3,10,18,21
19.2
cel mare, care a adăpat toate Neamurile din vinul aprinderii curviei sale. 9Și un alt înger, al treilea, le‐a urmat zicând cu glas mare: Dacă se închină cineva
fiarei și icoanei ei și primește un semn pe fruntea sa sau pe mâna sa, 10va bea
și el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, care este turnat
neamestecat în
paharul mâniei lui și va fi muncit
în foc
și pucioasă înaintea îngerilor sfinți și înaintea Mielului. 11Și fumul
muncii lor se suie în sus în veci de veci; și n‐au odihnă nici zi, nici noapte cei ce se închină fiarei și icoanei ei și dacă primește cineva semnul numelui ei. 12Aici
este răbdarea sfinților
care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus. 13Și am auzit un glas din cer zicând: Scrie: Fericiți
sunt morții care
mor în Domnul de acum încolo; da, zice Duhul, ca să
se odihnească de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează.
Secerișul și culesul viei
14Și am văzut și iată un nor alb și pe nor șezând Unul asemuit
cu Fiul omului, având
pe capul lui o cunună de aur și în mâna lui o seceră ascuțită. 15Și un alt înger a
ieșit din Templu, strigând cu glas mare celui ce șade pe nor: Trimite secera
ta și seceră; pentru că a venit ceasul să seceri; fiindcă s‐a uscat secerișul pământului
. 16Și cel ce șade pe nor și‐a aruncat secera pe pământ și pământul a fost secerat. 17Și un alt înger a ieșit din Templul care este în cer, având și el o seceră ascuțită. 18Și un alt înger având putere asupra focului a ieșit
din altar și a strigat cu glas mare celui ce avea secera ascuțită, zicând: Trimete
secera ta cea ascuțită și culege strugurii viței pământului, fiindcă borboanele lor sunt deplin coapte. 19Și îngerul și‐a aruncat secera pe pământ și a cules via pământului și a aruncat‐o în teasc
, în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu. 20Și teascul
a fost călcat afară
din cetate și din teasc a ieșit sânge până
la zăbalele cailor pe o depărtare de o mie șase sute de stadii.
Cele șapte potire
151Și am
văzut în cer un alt semn mare și minunat: șapte
îngeri având șapte răni, care sunt cele din urmă fiindcă
în ele mânia lui Dumnezeu este sfârșită. 2Și am văzut ca o
mare sticloasă amestecată
cu foc și
pe biruitorii fiarei și icoanei ei și numărului numelui ei, stând pe marea cea sticloasă
, având harfe ale lui Dumnezeu. 3Și ei cântă cântarea
lui Moise, robul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului, zicând: Mari
139.14
și minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule Atotputernice! Drepte
și adevărate sunt căile tale, Împărate al veșniciilor! 4Cine
nu se va teme, Doamne, și nu va slăvi numele tău? Pentru că tu singur ești sfânt; pentru că toate
Neamurile vor veni și se vor închina înaintea ta, pentru că faptele tale drepte au fost arătate. 5Și după acestea am văzut și s‐a deschis Templul
cortului mărturiei în cer. 6Și
cei șapte îngeri care au cele șapte răni au ieșit din Templu, îmbrăcați
în in curat strălucitor și încinși împrejurul piepturilor cu cingători de aur. 7Și
una din cele patru viețuitoare a dat celor șapte îngeri șapte potire de aur pline de mânia lui Dumnezeu, care
este viu în vecii vecilor. 8Și Templul
s‐a umplut de fum din
slava lui Dumnezeu și din puterea lui; și nimeni nu putea să intre în Templu până s‐au sfârșit cele șapte răni ale celor șapte îngeri.
