161Și am auzit un glas mare ieșind din Templu, zicând celor
șapte îngeri: Mergeți și vărsați pe pământ cele șapte potire ale mâniei
15.7
lui Dumnezeu. 2Și cel dintâi s‐a dus și și‐a vărsat potirul pe
pământ; și s‐a făcut
o rană rea și pricinuitoare de durere pe oamenii care
au semnul fiarei și
se închină chipului ei. 3Și al doilea și‐a vărsat potirul în
mare; și ea s‐a
făcut sânge ca de om mort: și
orice suflet de viață care este în mare a murit. 4Și al treilea și‐a vărsat potirul în
râuri și în izvoarele apelor; și s‐au
făcut sânge. 5Și am auzit pe îngerul apelor zicând: Drept
ești tu, care
4.8
11.17
ești și care erai, Sfântule, fiindcă ai judecat astfel. 6Fiindcă ei au
vărsat sângele sfinților
18.20
și prorocilor și le‐ai dat sânge
să bea: sunt vrednici. 7Și am auzit altarul zicând: Da, Doamne
Dumnezeule Atotputernice, adevărate
14.10
19.2
și drepte sunt judecățile tale. 8Și al patrulea și‐a vărsat potirul pe
soare și
14.18
i s‐a dat să dogorească pe oameni cu foc. 9Și oamenii au fost dogorâți de o arșiță mare: și au
hulit numele lui Dumnezeu care are puterea peste rănile acestea și
nu s‐au pocăit ca să‐i
14.7
dea slavă. 10Și al cincilea și‐a vărsat potirul pe
scaunul de domnie al fiarei; și
împărăția ei s‐a făcut întunecoasă; și își
mușcau limbile de durere. 11Și au
hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor și din pricina rănilor
lor și
nu s‐au pocăit de faptele lor. 12Și al șaselea și‐a vărsat potirul peste
râul cel mare Eufrat; și
51.36
apa lui a secat, ca
să fie pregătită calea împăraților care vin de la răsăritul soarelui. 13Și‐am văzut ieșind din gura balaurului
și din gura fiarei și din gura prorocului mincinos
trei duhuri necurate
20.10
ca niște broaște. 14Căci sunt
duhuri de draci, făcătoare
de semne, care se duc la împărații întregului
pământ locuit ca să‐i adune pentru războiul
19.19
20.8
zilei celei mari a lui Dumnezeu Celui Atotputernic. 15(Iată
, eu vin ca un hoț; fericit este cine veghează și își păstrează veșmintele, ca
să nu umble gol și să se vadă rușinea lui). 16Și
i‐au adunat la locul numit evreiește Armaghedon. 17Și al șaptelea și‐a vărsat potirul în văzduh și a ieșit din Templu un glas mare de la scaunul de domnie zicând: S‐a
făcut. 18Și s‐au făcut
8.5
11.19
fulgere și glasuri și tunete; și s‐a
făcut un mare cutremur de pământ, cum
nu s‐a făcut de când a fost omul pe pământ: așa de mare cutremur de pământ, așa de tare! 19Și cetatea
17.18
cea mare s‐a făcut în trei părți și cetățile Neamurilor au căzut. Și Babilonul cel mare a
fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să‐i
dea paharul vinului aprinderii mâniei lui. 20Și orice
ostrov a fugit și munții n‐au fost aflați. 21Și o
grindină mare, fiecare piatră ca de greutatea unui talant se pogoară din cer peste oameni; și oamenii
au hulit pe Dumnezeu din pricina rănii
grindinii, pentru că rana ei este foarte mare.