Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
17

Babilonul

171Și unul

17.1
Cap. 21.9.
din cei șapte îngeri care au cele șapte potire a venit și a vorbit cu mine zicând: Vino, îți
17.1
Cap. 16.19;
voi arăta judecata curvei
17.1
Naum 3.4
celei mari care
17.1
Ier. 51.13
șade pe ape multe, 2cu
17.2
Cap. 18.3.
care au curvit împărații pământului; și cei ce locuiesc pământul au
17.2
Ier. 51.718.3
fost îmbătați de vinul curviei ei. 3Și m‐a dus în duh într‐o
17.3
Cap. 12.6, 14.
pustie. Și am văzut o femeie șezând pe
17.3
Cap. 12.3.
o fiară de culoare stacojie, plină de nume
17.3
Cap. 13.1.
de hulă
17.3
Vers. 9.
, având șapte capete și zece
17.3
Vers. 12.
coarne. 4Și femeia era
17.4
Cap. 18.12, 16.
învelită în purpură și stacojiu și împodobită
17.4
Dan. 11.38
cu aur și pietre scumpe și mărgăritare, având
17.4
Ier. 51.7
un potir de aur în mâna ei, plin
17.4
Cap. 14.8.
de urâciuni și necurățeniile curviei ei. 5Și pe fruntea ei un nume scris: Taină
17.5
2 Tes. 2.7
, Babilonul cel
17.5
Cap. 11.8;
mare, mama
17.5
Cap. 18.9;
curvelor și a urâciunilor pământului. 6Și am văzut
17.6
Cap. 18.24.
femeia îmbătată de
17.6
Cap. 13.15;
sângele sfinților și de sângele martorilor
17.6
Cap. 6.9, 10;
lui Isus. Și când am văzut‐o m‐am minunat minune mare. 7Și îngerul mi‐a zis: Pentru ce te‐ai minunat? Eu îți voi spune taina femeii și a fiarei care o poartă, care are cele șapte capete și cele zece coarne. 8Fiara pe care ai văzut‐o era și nu este și are
17.8
Cap. 11.7;
să se suie din Adânc și să
17.8
Cap. 13.10. Vers. 11.
meargă la pieire; și cei ce locuiesc pe pământ, al
17.8
Cap. 13.3.
căror nume nu este scris în cartea vieții de la întemeierea lumii, se
17.8
Cap. 13.8.
vor minuna când vor vedea fiara: că era și nu este și va fi de față. 9(Aici
17.9
Cap. 13.18.
este mintea care are înțelepciune.) Cele
17.9
Cap. 13.1.
șapte capete sunt șapte munți pe care șade femeia. 10Și sunt și șapte împărați: cei cinci au căzut, unul este, celălalt încă n‐a venit, și când va veni, trebuie să rămână puțină vreme. 11Și fiara care era și nu este, este și ea însăși al optulea și este dintre cei șapte și
17.11
Vers. 8.
merge la pieire. 12Și cele
17.12
Dan. 7.20Zah. 1.18,19,21
zece coarne pe care le‐ai văzut sunt zece împărați care n‐au luat încă împărăție, ci primesc stăpânire ca împărați un ceas cu fiara. 13Aceștia au un singur gând și ei dau fiarei atât puterea, cât și stăpânirea lor. 14Aceștia
17.14
Cap. 16.14;
se vor război cu Mielul și Mielul îi va birui, pentru că
17.14
Deut. 10.171 Tim. 6.15
este Domn al domnilor și Împărat al împăraților: și
17.14
Ier. 50.44,45
vor birui și cei ce sunt cu el, chemați și aleși și credincioși. 15Și mi‐a zis: Apele
17.15
Is. 8.7
pe care le‐ai văzut unde șade curva sunt
17.15
Cap. 13.7.
popoare și gloate și neamuri și limbi. 16Și cele zece coarne pe care le‐ai văzut și fiara, aceștia vor
17.16
Ier. 50.41,42
urî pe curvă și o vor face pustie și goală
17.16
Ezec. 16.37‐44
și cărnurile ei le vor mânca și o
17.16
Cap. 18.8.
vor arde de tot cu foc. 17Căci
17.17
2 Tes. 2.11
Dumnezeu a pus în inimile lor ca să facă gândul lui și să împlinească un singur gând și să dea fiarei împărăția lor până
17.17
Cap. 10.7.
vor fi împlinite cuvintele lui Dumnezeu. 18Și femeia pe care ai văzut‐o este
17.18
Cap. 16.19.
cetatea cea mare, care
17.18
Cap. 12.4.
are împărăția peste împărații pământului.

18

Căderea Babilonului

181După

18.1
Cap. 17.1.
acestea am văzut pogorându‐se din cer un alt înger, având o mare stăpânire și
18.1
Ezec. 43.2
pământul a fost luminat de slava lui. 2Și a strigat cu glas tare zicând: A
18.2
Is. 13.19
21.9Ier. 51.8
căzut, a căzut Babilonul cel mare, și s‐a
18.2
Is. 13.21
21.8
34.14Ier. 50.39
51.37
făcut un loc de locuit al dracilor și o temniță a oricărui duh necurat și o temniță
18.2
Is. 14.23
34.11Mc. 5.2,3
a oricărei păsări necurate și urâte. 3Pentru că toate Neamurile au
18.3
Cap. 14.8;
băut din vinul aprinderii curviei ei și împărații pământului au curvit cu ea, și negustorii
18.3
Vers. 11.15.
pământului s‐au îmbogățit din puterea desfătării ei. 4Și am auzit un alt glas din cer zicând: Ieșiți
18.4
Is. 48.20
52.11Ier. 50.8
51.6,452 Cor. 6.17
din ea, poporul meu, ca să nu fiți părtași cu păcatele ei și să nu luați din rănile ei: 5pentru că
18.5
Gen. 18.20,21Ier. 51.9In. 1.2
păcatele ei au ajuns până la cer și Dumnezeu
18.5
Cap. 16.19.
și‐a adus aminte de nedreptățile ei. 6Dați‐i
18.6
Ps. 137.8Ier. 50.15,19
51.24,492 Tim. 1.14
înapoi cum a dat și ea și îndoiți‐i îndoit, după faptele ei; în paharul în care a amestecat
18.6
Cap. 14.10.
ea, amestecați‐i
18.6
Cap. 16.19.
îndoit. 7Pe cât
18.7
Ezec. 28.2
s‐a slăvit și s‐a desfătat, atât dați‐i muncire și întristare. Fiindcă zice în inima ei: Șed ca împărăteasă
18.7
Is. 47.7,8Țef. 2.15
și nu sunt văduvă, și nu voi vedea întristare nicidecum: 8pentru aceea într‐o
18.8
Is. 47.9
singură zi îi vor veni rănile ei, moarte și întristare și foamete; și va fi arsă de tot în
18.8
Cap. 17.16.
foc; pentru că
18.8
Ier. 50.34
Domnul Dumnezeu care o judecă este tare.

Bocirea asupra Babilonului

9Și împărații

18.9
Ezec. 26.16,17
pământului care au curvit și s‐au desfătat cu ea
18.9
Ier. 50.46
vor plânge și se vor jeli de ea când
18.9
Vers. 18. Cap. 19.3.
vor vedea fumul arderii ei. 10Stând de departe de teama muncirii ei și zicând: Vai
18.10
Is. 21.9
, vai, cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare! pentru că într‐un
18.10
Vers. 17.19.
singur ceas ți‐a venit judecata. 11Și negustorii
18.11
Ezec. 27.27‐36
pământului plâng și se întristează de ea, pentru că nimeni nu mai cumpără marfa lor: 12marfă
18.12
Cap. 17.4.
de aur și argint și pietre scumpe și mărgăritare și de in subțire și purpură și mătăsărie și stacojiu și orice lemn bine mirositor și orice vas de fildeș și orice vas din lemn scump și de aramă și fier și marmură 13și scorțișoară și mirodenii și mirosuri și mir și tămâie și vin și untdelemn și făină de grâu curat și grâu și vite și oi; și marfă de cai și căruțe și robi și suflete
18.13
Ezec. 27.13
de oameni. 14Și roadele poftei sufletului tău s‐au depărtat de la tine și toate cele alese și strălucite au pierit de la tine și oamenii nu le vor mai afla nicidecum. 15Negustorii
18.15
Vers. 3.11.
de acestea, care s‐au îmbogățit de la ea, vor sta departe de teama muncirii ei, plângând și întristându‐se, 16zicând: Vai, vai, cetatea cea mare, cea
18.16
Cap. 17.4.
îmbrăcată în veșmânt de in subțire și purpură și stacojiu și împodobită cu aur și pietre scumpe și mărgăritare! 17Pentru că într‐un
18.17
Vers. 10.
singur ceas a fost pustiită o bogăție așa de mare! Și
18.17
Is. 23.14Ezec. 27.29
oricare cârmaci și oricine merge pe apă spre vreun loc și marinarii și cei ce lucrează pe mare, stăteau de departe 18și
18.18
Ezec. 27.30,31
, privind fumul arderii ei, strigau zicând: Care
18.18
Cap. 13.4.
cetate este asemenea cu cetatea cea mare? 19Și și‐au aruncat
18.19
Ios. 7.61 Sam. 4.12Iov 2.12Ezec. 27.30
țărână pe capetele lor și strigau, plângând și întristându‐se, zicând: Vai, vai, cetatea cea mare, în care s‐au îmbogățit din cele de preț ale ei toți cei ce au corăbii pe mare! Fiindcă într‐un singur ceas
18.19
Vers. 8.
a fost pustiită!

Bucuria cerului

20Veselește‐te de ea, cerule

18.20
Is. 44.23
49.13Ier. 51.48
, și sfinților și apostolilor și prorocilor, pentru că
18.20
Lc. 11.49,50
Dumnezeu v‐a judecat judecata voastră față de ea. 21Și un înger tare a ridicat o piatră ca o piatră mare de moară și a aruncat‐o în mare zicând: Cu
18.21
Ier. 51.64
astfel de repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nicidecum nu
18.21
Cap. 12.8;
va mai fi aflată. 22Și
18.22
Is. 24.8Ier. 7.34
16.9
25.10Ezec. 26.13
glas de harfiști și de cântăreți și de cântători din fluier și de trâmbițași nu va mai fi auzit nicidecum în tine; și uruit de piatră de moară nu va mai fi auzit nicidecum în tine. 23Și lumină
18.23
Ier. 25.10
de candelă nu va mai străluci nicidecum în tine și glas de mire
18.23
Ier. 7.34
16.9
25.10
33.11
și de mireasă nu va mai fi auzit nicidecum în tine, fiindcă negustorii
18.23
Is. 23.8
tăi erau mai marii pământului, fiindcă
18.23
2 Reg. 9.22Naum 3.4
prin fermecătoria ta au fost rătăcite toate Neamurile. 24Și
18.24
Cap. 17.6.
în ea a fost aflat sângele prorocilor și sfinților și al tuturor celor înjunghiați
18.24
Ier. 51.49
pe pământ.

19

Nunta Mielului

191După acestea am auzit

19.1
Cap. 11.15.
ca un glas mare de gloată multă în cer, zicând: Aliluia! Mântuirea
19.1
Cap. 4.11;
și slava și cinstea și puterea sunt ale Dumnezeului nostru! 2Pentru că judecățile lui sunt adevărate
19.2
Cap. 15.3;
și drepte; pentru că a judecat pe curva cea mare, care a stricat pământul în curvia ei, și a răzbunat
19.2
Deut. 32.4318.20
sângele robilor lui din mâna ei. 3Și au zis a doua oară: Aliluia! Și fumul
19.3
Is. 34.108.9,18
ei se suie în vecii vecilor. 4Și cei
19.4
Cap. 4.4, 6, 10;
douăzeci și patru de prezbiteri și cele patru viețuitoare au căzut și s‐au închinat lui Dumnezeu care șade pe scaunul de domnie, zicând: Amin!
19.4
1 Cron. 16.36Neem. 5.13
8.6
Aliluia! 5Și un glas a ieșit din scaunul de domnie zicând: Lăudați
19.5
Ps. 134.1
135.1
pe Dumnezeul nostru, voi toți robii lui și voi care vă temeți de el, cei mici și
19.5
Cap. 11.18;
cei mari. 6Și
19.6
Ezec. 1.24
43.2
am auzit ca un glas de gloată multă și ca un glas de ape multe și ca un glas de tunete tari zicând: Aliluia! pentru că Domnul
19.6
Cap. 11.15, 17;
Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic și‐a luat Împărăția. 7Să ne bucurăm și să ne veselim și să‐i dăm slavă, fiindcă a
19.7
Mat. 22.2
25.102 Cor. 11.2Ef. 5.32
venit nunta Mielului și nevasta lui s‐a pregătit. 8Și i s‐a dat
19.8
Ps. 45.13,14Ezec. 16.10
să se îmbrace în veșmânt de in subțire strălucit curat; căci veșmântul de in
19.8
Ps. 132.9
subțire sunt faptele drepte ale sfinților. 9Și‐mi zice: Scrie: Fericiți
19.9
Mat. 22.2,3Lc. 14.15,16
sunt cei chemați la ospățul nunții Mielului. Și îmi zice: Acestea
19.9
Cap. 21.5;
sunt cuvinte adevărate ale lui Dumnezeu. 10Și am
19.10
Cap. 22.8.
căzut înaintea picioarelor lui ca să mă închin lui. Și‐mi zice: Vezi să n‐o faci
19.10
Fapte. 10.26
14.14,15
; eu sunt împreună rob cu tine și cu frații tăi, care
19.10
1 In. 5.10
au mărturia lui Isus; închină‐te lui Dumnezeu: căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.

Biruința asupra fiarei și prorocul mincinos

11Și

19.11
Cap. 15.5.
am văzut cerul deschis și iată un
19.11
Cap. 6.2.
cal alb și cel ce șade pe el numit Credincios
19.11
Cap. 3.14.
și Adevărat. Și el
19.11
Is. 11.4
judecă și se războiește în dreptate. 12Și ochii
19.12
Cap. 1.14;
lui sunt o flacără de foc și pe capul
19.12
Cap. 6.2.
lui sunt multe cununi împărătești
19.12
Cap. 2.17. Vers. 16.
având un nume scris pe care nimeni nu‐l știe decât numai el. 13Și este
19.13
Is. 63.2,3
îmbrăcat într‐o haină stropită cu sânge și numele lui se cheamă Cuvântul
19.13
In. 1.11 In. 5.7
lui Dumnezeu. 14Și oștile
19.14
Cap. 14.20.
care sunt în cer îl urmau pe cai albi, îmbrăcate
19.14
Mat. 28.37.9
în haine de in subțire alb curat. 15Și din
19.15
Is. 11.42 Tes. 2.8
gura lui ieșea o sabie ascuțită, ca să lovească Neamurile cu ea; și el îi
19.15
Ps. 2.912.5
va păstori cu un toiag de fier; și
19.15
Is. 63.3
el va călca teascul vinului aprinderii mâniei lui Dumnezeu Cel Atotputernic. 16Și el are
19.16
Vers. 12.
pe haina și pe coapsa lui un nume scris: Împărat
19.16
Dan. 2.471 Tim. 6.15
al împăraților și Domn al domnilor. 17Și am văzut un înger stând în soare; și el a strigat cu glas mare, zicând tuturor
19.17
Vers. 21.
păsărilor care zboară în mijlocul cerului: Veniți
19.17
Ezec. 39.17
și adunați‐vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18ca
19.18
Ezec. 39.18,20
să mâncați cărnuri de împărați și cărnuri de căpitani și cărnuri de puternici și cărnuri de cai și ale celor ce șed pe ei și cărnurile tuturor, slobozi și robi, mici și mari. 19Și
19.19
Cap. 16.16;
am văzut fiara și pe împărații pământului și oștile lor adunate să facă război cu cel ce șade pe cal și cu oastea lui. 20Și
19.20
Cap. 16.13, 14.
fiara a fost prinsă, și cu ea prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele prin care rătăcise pe cei ce au luat semnul fiarei și pe cei ce
19.20
Cap. 13.12, 15.
s‐au închinat icoanei ei; cei
19.20
Dan. 7.11
doi au fost aruncați vii în iazul de foc care
19.20
Cap. 14.10;
arde cu pucioasă. 21Și cei rămași au fost omorâți
19.21
Vers. 15.
de sabia celui ce șade pe cal, adică sabia care ieșea din gura lui; și toate
19.21
Vers. 17, 18.
păsările s‐au
19.21
Cap. 17.16.
săturat de cărnurile lor.