Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
3

Rut ascultă de sfatul Naomiei

31Și Naomi, soacră‐sa, i‐a zis: Fiica mea, oare nu‐ți

3.1
1 Cor. 7.361 Tim. 5.8
voi căuta eu odihnă
3.1
Cap. 1.9.
ca să‐ți fie bine? 2Și acum Boaz cu ale cărui fete
3.2
Cap. 2.8.
ai fost, nu este el ruda noastră? Iată el vântură la noapte orzul în arie. 3Deci scaldă‐te și unge‐te
3.3
2 Sam. 14.2
și pune‐ți veșmintele pe tine și coboară‐te la arie. Nu te face cunoscută bărbatului până va sfârși de mâncat și de băut. 4Și va fi așa: când se va culca, înseamnă locul unde se va culca, și intră și descopere picioarele lui și culcă‐te și îți va spune ce ai să faci. 5Și ea i‐a zis: Voi face tot ce ai zis. 6Și s‐a coborât la arie și a făcut după toate cele ce‐i poruncise soacră‐sa. 7Și Boaz a mâncat și a băut și i s‐a veselit
3.7
Jud. 19.6,9,222 Sam. 13.28Est. 1.10
inima și s‐a dus să se culce la capătul unei clăi. Și ea a venit încet și i‐a descoperit picioarele și s‐a culcat. 8Și a fost așa: la miezul nopții bărbatul s‐a speriat și s‐a întors, și iată o femeie era culcată la picioarele lui. 9Și el a zis: Cine ești tu? Și ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, întinde‐ți aripa
3.9
Ezec. 16.8
ta peste roaba ta, căci tu ai
3.9
Cap. 2.20. Vers. 12.
dreptul de răscumpărare. 10Și el a zis: Binecuvântată
3.10
Cap. 2.20.
să fii tu de Domnul, fiica mea! Tu ai arătat mai multă îndurare la urmă decât la
3.10
Cap. 1.8.
început; căci nu te‐ai dus după tineri, fie săraci fie bogați. 11Și acum, fiica mea, nu te teme; tot ce‐mi vei zice îți voi face, căci toată poarta poporului meu știe că ești o femeie
3.11
Prov. 4.12
vrednică. 12Și acum, cu adevărat, eu sunt unul care are dreptul
3.12
Vers. 9.
de răscumpărare, dar este unul,
3.12
Cap. 4.1.
care are dreptul de răscumpărare, care este mai aproape decât mine. 13Rămâi noaptea aceasta și va fi așa: dimineață, dacă va voi să te răscumpere,
3.13
Deut. 25.5Mat. 22.24
bine, să te răscumpere; iar dacă nu va voi să te răscumpere el, te voi răscumpăra eu, viu
3.13
Jud. 8.19Ier. 4.2
este Domnul. Culcă‐te până dimineață. 14Și ea s‐a culcat la picioarele lui până dimineață și s‐a sculat înainte de a se cunoaște unul pe altul. Și el a zis: Nimeni să nu știe că a venit o femeie
3.14
Rom. 12.17
14.161 Cor. 10.322 Cor. 8.211 Tes. 5.22
la arie. 15Și a zis: Adu mantaua care este pe tine și ține‐o. Și ea a ținut‐o și el i‐a măsurat șase măsuri de orz și le‐a pus pe ea și s‐a dus în cetate. 16Și a venit la soacră‐sa și ea a zis: Cum ești, fiica mea? Și ea i‐a istorisit tot ce‐i făcuse bărbatul. 17Și a zis: Mi‐a dat aceste șase măsuri de orz, căci mi‐a zis: Să nu mergi cu mâna goală la soacră‐ta. 18Și ea a zis: Rămâi,
3.18
Ps. 37.3,5
fiica mea, până vei ști cum va ieși lucrul, căci bărbatul nu se va odihni până nu va sfârși lucrul astăzi.