Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
2

Dorul miresei după mirele ei

21Eu sunt un trandafir din Saron, un crin al văilor! 2Ca crinul între spini este scumpa mea între fete. 3Ca mărul între copacii pădurii este iubitul meu între fii; m‐am desfătat și am stat jos la umbra lui; dulce este rodul

2.3
Ap. 22.1,2
său cerului gurii mele. 4M‐a adus în casa de vin și iubirea este steagul său peste mine. 5Întăriți‐mă cu turte de struguri. Răcoriți‐mă cu mere! Căci sunt bolnavă de iubire. 6Stânga
2.6
Cap. 8.3.
lui este sub capul meu, dreapta sa mă îmbrățișează. 7Fete ale Ierusalimului, vă jur
2.7
Cap. 3.5;
pe gazelele sau pe căprioarele câmpului, să nu treziți și să nu deșteptați iubirea până‐i va plăcea. 8Glasul iubitului meu! Iată, vine sărind peste munți, săltând pe dealuri! 9Iubitul meu este ca
2.9
Vers. 17.
o gazelă sau un pui de cerb. Iată, stă în dosul zidului nostru, se uită prin fereastră, privește printre zăbrele. 10Iubitul meu a vorbit și mi‐a zis: Scoală‐te
2.10
Vers. 13.
, scumpa mea, frumoasa mea, și vino! 11Căci iată, a trecut iarna, ploaia a trecut și s‐a dus: 12pe pământ se arată florile, vremea cântării a venit și glasul turturicii se aude în țarina noastră: 13smochinul își umple smochinele de iarnă cu miresme și vițele în floare răspândesc miros. Scoală‐te
2.13
Vers. 10.
, scumpa mea, frumoasa mea, și vino! 14Porumbița mea, care stai în crăpăturile stâncilor, în adânciturile prăpăstiilor, fă‐mă să‐ți văd fața, fă‐mă să‐ți
2.14
Cap. 8.13.
aud glasul; căci glasul tău este dulce și fața ta plăcută. 15Prindeți‐ne vulpile
2.15
Ps. 80.13Ezec. 13.4Lc. 13.32
, vulpile cele mici care strică viile; căci viile noastre sunt în floare. 16Iubitul meu este al
2.16
Cap. 6.3;
meu și eu sunt a lui. El își paște turma printre crini. 17Până
2.17
Cap. 4.6.
la răcoarea zilei și până fug umbrele, întoarce‐te, iubitul meu: fii o gazelă
2.17
Vers. 9. Cap. 8.14.
sau un pui de cerb peste munții depărtării.

3

Credincioșia miresei

31În patul meu, nopțile

3.1
Is. 26.9
am căutat pe cel pe care‐l iubește sufletul meu, l‐am căutat dar nu l‐am găsit. 2Am zis: Mă voi scula acum și voi cutreiera cetatea; voi căuta pe cel pe care‐l iubește sufletul meu în ulițe și drumuri mari. L‐am căutat dar nu l‐am aflat. 3M‐au aflat păzitorii
3.3
Cap. 5.7.
care umblă prin cetate, le‐am zis: N‐ați văzut pe cel pe care‐l iubește sufletul meu? 4Abia am trecut de la ei și am aflat pe cel pe care‐l iubește sufletul meu: l‐am apucat și nu l‐am lăsat până l‐am dus în casa mamei mele, în cămara celei ce m‐a zămislit. 5Fete ale Ierusalimului, vă
3.5
Cap. 2.7;
jur pe gazelele sau pe căprioarele câmpului, să nu treziți și să nu deșteptați iubirea până‐i va plăcea. 6Cine
3.6
Cap. 8.5.
este acesta care se suie din pustie ca niște stâlpi de fum miresmiți cu smirnă și tămâie, cu toate prafurile negustorilor? 7Iată, pătașca lui, a lui Solomon! Șaizeci de viteji o înconjoară din cei puternici ai lui Israel. 8Toți țin sabia, și sunt deprinși la război. Fiecare își are sabia la coapsă din pricina spaimelor nopții. 9Împăratul Solomon și‐a făcut o leftică din lemnul Libanului. 10Stâlpii i‐a făcut de argint, răzămătoarea de aur și șezătoarea de purpură; mijlocul a fost pardosit cu iubire de la fetele Ierusalimului. 11Ieșiți, fetele Sionului, și priviți pe împăratul Solomon cu cununa cu care l‐a încununat mamă‐sa în ziua cununiei lui și în ziua veseliei inimii lui.

4

Însușirile alese ale miresei

41Iată, frumoasă

4.1
Cap. 1.15;
ești, scumpa mea; iată, frumoasă ești! Ochii tăi după mahrama ta sunt porumbei, părul tău este ca o turmă
4.1
Cap. 6.5.
de capre, pe povârnișurile muntelui Galaad. 2Dinții
4.2
Cap. 6.6.
tăi sunt ca o turmă de oi tunse care se suie din scăldătoare, care toate au născut gemeni și nu este nici una stearpă între ele. 3Buzele tale sunt ca firul de stacojiu și gura ta este plăcută; obrajii
4.3
Cap. 6.7.
tăi sunt ca o bucată de rodie după mahrama ta. 4Gâtul
4.4
Cap. 7.4.
tău este ca turnul lui David, zidit pentru atârnarea
4.4
Neem. 3.19
armelor. O mie de scuturi atârnă pe el, toate scuturi de viteji. 5Cele două
4.5
Prov. 5.19
țâțe ale tale sunt ca doi pui de gemeni ai unei gazele, care pasc între crini. 6Până la
4.6
Cap. 2.17.
răcoarea zilei și până fug umbrele, voi veni la muntele de smirnă și la dealul de tămâie! 7Ești frumoasă de
4.7
Ef. 5.27
tot, scumpa mea; și nu este niciun cusur în tine. 8Vino cu mine din Liban, mireaso, cu mine din Liban! Vino, privește de pe vârful lui Amana, de pe vârful Senirului și
4.8
Deut. 3.9
Hermonului, din vizuinile leilor, din munții leoparzilor! 9Mi‐ai răpit inima, sora mea, mireaso! Mi‐ai răpit inima cu o căutătură a ochilor tăi, cu un lănțișor al gâtului tău! 10Cât de plăcută e iubirea ta, sora mea, mireasa mea! Cu cât mai
4.10
Cap. 1.2.
bună decât vinul este iubirea ta! Și mirosul untdelemnurilor tale decât toate mirodeniile! 11Mireaso, buzele tale picură ca fagurii de miere, miere
4.11
Prov. 24.13,14
și lapte este sub limba ta și mirosul
4.11
Gen. 27.27Osea 14.6,7
veșmintelor tale este ca mirosul Libanului. 12Ești o grădină închisă, sora mea, mireaso! Un izvor închis, o fântână pecetluită. 13Lăstarele tale sunt o livadă de rodii cu roade de preț: chiparoși și narde, 14nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară cu toți tufarii de tămâie, smirnă și aloe, cu toate mirodeniile de căpetenie: 15Tu ești o fântână din grădini, izvor de ape
4.15
In. 4.10
7.38
vii, care curg din Liban. 16Deșteaptă‐te, vânt de miazănoapte, și vino, vântule de miazăzi! Suflă peste grădina mea ca să‐i curgă mirodeniile! Să vină
4.16
Cap. 5.1.
iubitul meu în grădina sa și să mănânce roadele care‐i sunt de preț.