Cele patru care. Cununile
61Și mi‐am ridicat ochii iarăși și am văzut și iată patru care ieșeau dintre doi munți și munții erau munți de aramă. 2La carul întâi erau cai roșii
și la al doilea car cai
negri; 3și la al treilea car cai albi
și la al patrulea car cai pagi și vânjoși. 4Atunci am răspuns și am zis
îngerului care vorbea cu mine: Ce sunt aceștia, domnul meu? 5Și îngerul a răspuns și mi‐a zis: Aceștia
sunt cele patru vânturi ale cerurilor care ies de acolo unde stăteau
înaintea Domnului întregului pământ. 6Carul ai cărui sunt caii cei negri iese spre țara de la miazănoapte
; și cei albi ies după ei și cei pagi merg spre țara de la miazăzi. 7Și cei vânjoși ies și caută să meargă și să cutreiere pământul. Și el a zis: Mergeți, cutreierați pământul. Și au cutreierat
pământul. 8Atunci a strigat la mine și mi‐a vorbit, zicând: Vezi aceștia care merg spre țara de la miazănoapte, mi‐au potolit duhul
în țara de la miazănoapte. 9Și cuvântul Domnului a fost către mine, zicând: 10Ia de la cei din strămutare, de la Heldai, de la Tobia și de la Iedaia și vino în aceeași zi și intră în casa lui Iosia, fiul lui Țefania, unde au venit din Babilon. 11Da, ia de la ei argint și aur și fă cununi
29.6Lev. 8.9
și pune‐le pe capul lui Iosua, fiul lui Ioțadac, marele preot. 12Și vorbește‐i zicând: Așa vorbește Domnul oștirilor, zicând: Iată bărbatul
, al cărui nume este Odrasla!
Și el va odrăsli din locul lui și va zidi templul Domnului. 13Da, va zidi
templul Domnului și va purta slava
Domnului și va ședea și va domni pe scaunul său de domnie; și va fi preot
pe scaunul său de domnie și sfatul de pace va fi între ei amândoi. 14Și cununile vor fi pentru Helem și pentru Tobia și pentru Iedaia și pentru Hen, fiul lui Țefania, spre amintire
în templul Domnului. 15Și cei ce sunt departe
60.10Ef. 2.13,19
vor veni și vor zidi templul Domnului și veți cunoaște
că Domnul oștirilor m‐a trimis la voi. Și va fi așa dacă veți asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru.
Mustrarea postului de formă
71Și a fost așa: în anul al patrulea al lui Dariu împăratul, cuvântul Domnului a fost către Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, adică în luna Chisleu, 2când cei din Betel trimiseseră pe Șarețer și pe Reghem‐Melec și pe oamenii lui să facă cerere Domnului 3și să vorbească
33.10Mal. 2.7
preoților care erau în casa Domnului oștirilor și prorocilor, zicând: Să plâng oare în luna a
cincea, despărțindu‐mă cum am făcut de atâția ani? 4Atunci cuvântul Domnului oștirilor a fost către mine, zicând: 5Vorbește către tot poporul țării și către preoți, zicând: Când ați postit
și ați bocit în luna a cincea și în luna a șaptea
în acești
șaptezeci de ani, oare cu adevărat pentru mine
, chiar pentru mine ați postit? 6Și când ați mâncat și când ați băut, oare nu erați voi cei ce mâncau și beau? 7Oare nu acestea sunt cuvintele pe care le‐a strigat Domnul prin prorocii de mai înainte, când Ierusalimul era locuit în pace și cetățile sale din jurul său, și partea de miazăzi
și câmpia erau locuite? 8Și cuvântul Domnului a fost către Zaharia, zicând: 9Așa vorbește Domnul oștirilor, zicând: Judecați
judecată adevărată și arătați îndurare și milă unul altuia. 10Și nu apăsați pe văduvă și pe orfan
, pe străinul de loc și pe cel necăjit! Și nu cugetați rău în inima
voastră, unul împotriva fratelui său. 11Dar ei n‐au voit să asculte și au întors un umăr
răzvrătitor; și și‐au astupat urechile
ca să n‐audă. 12Da, și‐au făcut inima
36.26
ca diamantul, ca să n‐asculte
legea și cuvintele pe care le‐a trimis Domnul oștirilor prin Duhul său, prin prorocii de mai înainte. De aceea a fost o mânie
mare de la Domnul oștirilor. 13Și a fost așa: precum el striga și ei n‐au vrut s‐audă, tot așa ei vor striga și nu‐i voi
14.12Mica 3.4
auzi, zice Domnul oștirilor. 14Și‐i voi risipi
28.64Ezec. 36.19
, ca prin un vârtej de vânt, între toate neamurile pe care
nu le cunoșteau. Și țara
a fost pustie în urma lor, așa că nimeni nu trecea prin ea, nici nu se întorcea din ea: căci au făcut pustie țara dorită
.
Fericirea viitoare a Sionului
81Și cuvântul Domnului oștirilor a fost către mine, zicând: 2Așa zice Domnul oștirilor: Sunt gelos
pentru Sion, cu gelozie mare și sunt gelos pentru el cu mare furie. 3Așa zice Domnul: M‐am întors în Sion
și voi locui
în mijlocul Ierusalimului și Ierusalimul
se va numi: Cetatea Adevărului; și muntele
Domnului oștirilor: Muntele
cel sfânt. 4Așa zice Domnul oștirilor: Bărbați bătrâni și femei bătrâne
vor ședea iarăși în ulițele Ierusalimului, fiecare cu toiagul său în mâna sa de mulțimea zilelor. 5Și ulițele cetății vor fi pline de băieți și de fete, jucându‐se în ulițele ei. 6Așa zice Domnul oștirilor: Dacă va fi de mirare aceasta în ochii rămășiței poporului acestuia din zilele acestea, oare va fi de mirare
18.27Rom. 4.21
și în ochii mei? zice Domnul oștirilor. 7Așa zice Domnul oștirilor: Iată, voi mântui
43.5,6Ezec. 27.21Amos 9.14,15
poporul meu din țara de la răsărit și din țara de la apus. 8Și‐i voi aduce și vor locui în mijlocul Ierusalimului; și ei îmi
31.1,33
vor fi popor și eu le voi fi Dumnezeu, în adevăr și în dreptate
. 9Așa zice Domnul oștirilor: Mâinile
voastre să fie tari, voi care auziți în zilele acestea aceste cuvinte prin gura prorocilor
, care erau în ziua
când s‐a pus temelia casei Domnului, ca să se zidească templul. 10Căci înainte de acele zile nu era plată
2.16
pentru om, nici plată pentru vită; și nu era pace pentru cel ce ieșea
sau cel ce intra din pricina vrăjmașului: căci dădeam drumul tuturor oamenilor fiecare împotriva aproapelui său. 11Dar acum nu voi fi către rămășița poporului acestuia ca în zilele de mai înainte, zice Domnul oștirilor. 12Căci sămânța
va propăși, butucul de vie își va da rodul și pământul
își va da venitul și cerurile
își vor da roua; și toate acestea le voi da în stăpânirea poporului acestuia. 13Și va fi așa: Precum ați fost un blestem
între neamuri, casă a lui Iuda și casă a lui Israel, tot așa vă voi mântui și veți fi o binecuvântare
! Nu vă temeți, ci mâinile voastre să fie tari
! 14Căci așa zice Domnul oștirilor: Precum
am gândit să vă fac rău, când mă mâniau părinții voștri, zice Domnul oștirilor, și nu m‐am
căit; 15tot așa am gândit în zilele acestea să fac bine Ierusalimului și casei lui Iuda. Nu vă temeți! 16Acestea sunt lucrurile pe care să le faceți: Vorbiți adevăr fiecare cu aproapele său; judecați adevărul
și judecata păcii în porțile voastre. 17Și nu gândiți
rău în inimile voastre, fiecare împotriva aproapelui său și nu iubiți
jurământul mincinos. Căci toate acestea sunt cele ce urăsc eu, zice Domnul. 18Și cuvântul Domnului oștirilor a fost către mine, zicând: 19Așa zice Domnul oștirilor: Postul
lunii a patra și postul
lunii a cincea și postul lunii a șaptea
și postul lunii
a zecea vor fi pentru casa lui Iuda bucurie și veselie
și adunări voioase. Deci iubiți adevărul
și pacea. 20Așa zice Domnul oștirilor: Vor mai veni iarăși popoare și locuitori ai multor cetăți. 21Și locuitorii unei cetăți vor merge la alta zicând: Să mergem repede să facem cerere
Domnului și să căutăm pe Domnul oștirilor: voi merge și eu. 22Da, multe
popoare și neamuri puternice vor veni să caute pe Domnul oștirilor în Ierusalim și să facă cerere Domnului. 23Așa zice Domnul oștirilor: În zilele acelea vor apuca zece bărbați
4.1
, din toate limbile neamurilor, vor apuca poala celui ce este iudeu, zicând: Vom merge împreună cu voi, căci noi am auzit că Dumnezeu
este cu voi.