Predica de pe munte
1 Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2 iar El a început să le spună:
Fericirile
3 „Fericiţi cei săraci în duh,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
4 Fericiţi cei întristaţi,
pentru că vor fi mângâiaţi.
5 Fericiţi cei blânzi,
pentru că ei vor moşteni pământul.
6 Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,
pentru că ei vor fi săturaţi.
7 Fericiţi cei milostivi,
pentru că ei vor avea parte de milă.
8 Fericiţi cei cu inima curată,
pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Fericiţi aducătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.
10 Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
11 Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12 Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.
Sarea şi lumina
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16 Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.
Despre Lege
17 Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18 Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literă şi nici o virgulă din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19 Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20 De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Despre mânie
21 Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22 Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23 Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25 Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.
Despre adulter
27 Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28 Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.
Despre divorţ
31 Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32 Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.
Despre jurământ
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.
Despre răzbunare
38 Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39 Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40 Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41 Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42 Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
Iubirea duşmanilor
43 Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44 Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!
Cuvântarea de pe munte. Fericirile
1 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte; și după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2 Apoi a început să vorbească și să-i învețe astfel: 3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! 4 Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați! 5 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! 6 Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați! 7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! 10 Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa i-au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
13 Voi sunteți sarea pământului. Dar dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Și oamenii nu aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și le luminează tuturor celor din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
Împlinirea Legii și a Prorocilor
17 Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun: câtă vreme nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte să se fi întâmplat toate lucrurile. 19 Așa că oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și îi va învăța pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va păzi și îi va învăța pe alții să le păzească va fi chemat mare în Împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
Despre ucidere
21 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi ; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecății.» 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății; și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule!» va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: «Nebunule!» va cădea sub pedeapsa focului gheenei. 23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău, apoi vino de adu-ți darul! 25 Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță! 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuț.
Despre preacurvie și despărțire
27 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu preacurvești.» 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui. 29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă! 30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o și leapăd-o de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă! 31 S-a zis iarăși: «Oricine își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărțire.» 32 Dar Eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine o va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.
Despre jurământ
33 Ați mai auzit iarăși că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri strâmb, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale.» 34 Dar Eu vă spun: să nu jurați nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face un singur păr alb sau negru. 37 Felul vostru de vorbire să fie: «Da, da; nu, nu»; ce trece peste aceste cuvinte vine de la Cel Rău.
Suferirea răului și iubirea vrăjmașilor
38 Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.» 39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci oricui te lovește peste obrazul drept întoarce-i-l și pe celălalt! 40 Oricui vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina lasă-i și cămașa! 41 Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două! 42 Celui ce-ți cere dă-i; și nu-i întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine! 43 Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe vrăjmașul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți-i pe vrăjmașii voștri, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, 45 ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Dacă îi iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? 47 Și dacă îi îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit!