Iisus spală picioarele apostolilor, la masa de Paşte
1 Înainte de sărbătoarea Paştelui, Iisus ştia că I-a venit ceasul ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl şi, iubindu-i pe ai Săi din lume, i-a iubit până la sfârşit. 2 În timpul cinei, cum diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, să-L trădeze, 3 Iisus, ştiind că Tatăl Îi dăduse totul în mâinile Sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge, 4 s-a sculat de la cină, şi-a pus veşmintele deoparte, a luat un ştergar şi s-a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un vas şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. 6 Când a venit la Simon Petru, acesta I-a spus: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?” 7 Iisus i-a răspuns: „Tu nu ştii încă ce fac Eu, dar vei înţelege după aceea.” 8 Petru I-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci.” Iisus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu Mine.” 9 Simon Petru I-a spus: „Doamne, nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!” 10 Iisus i-a zis: „Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie decât să-i fie spălate picioarele şi este curat în întregime, iar voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.” 11 Căci El ştia cine avea să-L trădeze, de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi.”
12 Aşadar, după ce le-a spălat picioarele, şi-a luat veşmintele şi s-a aşezat din nou şi le-a spus: „Înţelegeţi ce v-am făcut Eu? 13 Voi Mă numiţi Învăţător şi Domn şi bine spuneţi, pentru că sunt. 14 Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi trebuie să vă spălaţi picioarele unul altuia. 15 V-am dat exemplu ca, după cum v-am făcut Eu, aşa să faceţi şi voi. 16 Adevărat, adevărat vă spun: slujitorul nu este mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Dacă ştiţi aceste lucruri, fericiţi sunteţi dacă le împliniţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi. Eu îi ştiu pe cei pe care i-am ales. Dar, ca să se împlinească Scriptura: Cel care mănâncă pâine împreună cu Mine şi-a ridicat împotriva Mea călcâiul. 19 Vă spun de pe acum, înainte să se împlinească, ca atunci când se va împlini să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat, adevărat vă spun: Cine îl primeşte pe acela pe care îl voi trimite eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel care M-a trimis.”
Descoperirea trădătorului
21 După ce a spus acestea, Iisus s-a tulburat în duhul Său, a dat mărturie şi a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde.” 22 Ucenicii se uitau unul la altul, neştiind despre cine vorbeşte. 23 Unul dintre ucenicii Lui, acela pe care îl iubea Iisus, era rezemat de pieptul lui Iisus. 24 Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este. 25 Iar el, fiind rezemat de pieptul lui Iisus, I-a spus: „Doamne, cine este?” 26 Iisus i-a răspuns: „Este cel căruia Eu îi voi întinge bucăţica de pâine şi i-o voi da.” Şi, după ce a întins bucăţica, i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. 27 Şi după ce a luat bucăţica de pâine, atunci a intrat în el Satana. Iar Iisus i-a spus: „Ce vrei să faci, fă repede!” 28 Şi nimeni dintre cei care stăteau la masă nu a înţeles de ce i-a spus aşa. 29 Fiindcă Iuda avea punga, unii credeau că Iisus i-a zis: „Cumpără cele de trebuinţă pentru sărbătoare”, sau să dea ceva săracilor. 30 Aşadar, după ce a luat îmbucătura, Iuda a ieşit îndată. Şi era noapte.
Porunca cea nouă
31 După ce a ieşit el, Iisus a spus: „Acum a fost preamărit Fiul Omului şi Dumnezeu a fost preamărit în El. 32 Dacă Dumnezeu a fost preamărit în El, şi Dumnezeu Îl va preamări în Sine Însuşi şi îndată Îl va preamări. 33 Copiii mei, încă puţin mai sunt cu voi. Mă veţi căuta, dar, aşa cum le-am spus iudeilor, vă spun şi vouă acum: unde Mă duc Eu voi nu puteţi veni. 34 Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v-am iubit Eu, să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 După aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă vă veţi iubi unii pe alţii.”
Prevestirea lepădării lui Petru
36 Simon Petru I-a zis: „Doamne, unde Te duci?” Iisus i-a răspuns: „Unde Mă duc Eu tu nu Mă poţi urma acum, dar Mă vei urma mai târziu.” 37 Petru I-a zis: „Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Îmi voi da şi viaţa pentru Tine.” 38 Iisus i-a răspuns: „Îţi vei da şi viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun, înainte să cânte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Isus le spală picioarele ucenicilor Săi
1 Înainte de sărbătoarea Paștelui, Isus, fiindcă știa că I‑a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i‑a iubit până la capăt. 2 În timpul cinei, după ce Diavolul pusese în inima lui Iuda Iscariotul, fiul lui Simon, gândul să‑L vândă, 3 [Isus], fiindcă știa că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce, 4 S‑a sculat de la masă, Și‑a pus deoparte veșmintele, a luat un ștergar și S‑a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într‑un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 A venit deci la Simon Petru, care I‑a zis: „Doamne, Tu să‑mi speli mie picioarele?” 7 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.” 8 Petru I‑a zis: „Nicidecum nu‑mi vei spăla picioarele, în veac!” Isus i‑a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte cu Mine.” 9 „Doamne”, I‑a zis Simon Petru, „atunci nu numai picioarele, ci și mâinile și capul!” 10 Isus i‑a zis: „Cine s‑a îmbăiat n‑are trebuință să‑și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot. Voi sunteți curați, dar nu toți.” 11 (Căci îl știa pe cel ce avea să‑L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.” )
12 După ce le‑a spălat picioarele, Și‑a luat veșmintele, S‑a așezat iarăși la masă și le‑a zis: „Înțelegeți voi ce v‑am făcut Eu? 13 Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt. 14 Deci , dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v‑am spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora. 15 Pentru că Eu v‑am dat o pildă, ca și voi să faceți cum v‑am făcut Eu vouă. 16 Adevărat , adevărat vă spun: robul nu este mai mare decât stăpânul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l‑a trimis. 17 Dacă știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți!
Descoperirea trădătorului
(Matei 26:20‑25. Marcu 14:17‑21. Luca 22:21‑23)18 Nu vorbesc despre voi toți; îi cunosc pe cei pe care i‑am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura: Cel ce mănâncă pâinea Mea și‑a ridicat călcâiul împotriva Mea. 19 De acum , vă spun înainte de a se împlini, ca să credeți, când se va împlini, că Eu Sunt. 20 Adevărat , adevărat vă spun: cine primește pe acela pe care‑l trimit Eu pe Mine Mă primește; și cine Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel care M‑a trimis pe Mine.”
21 După ce a spus aceste cuvinte, Isus S‑a tulburat în duhul Său, a mărturisit și a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: unul din voi Mă va vinde.” 22 Ucenicii se uitau unii la alții și nu înțelegeau despre cine vorbește. 23 Unul dintre ucenici, cel pe care‑l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sânul lui Isus. 24 Simon Petru i‑a făcut semn să întrebe despre cine era vorba. 25 Ucenicul acela s‑a rezemat pe pieptul lui Isus și I‑a zis: „Doamne, cine este?” 26 Isus i‑a răspuns: „Este acela pentru care voi întinge bucățica și căruia i‑o voi da.” Întingând deci bucățica, a luat‑o și i‑a dat‑o lui Iuda, fiul lui Simon Iscariotul. 27 De cum a luat Iuda bucățica, a intrat Satana în el. Isus i‑a zis: „Ce ai de făcut, fă repede!” 28 Dar nimeni dintre cei care stăteau la masă n‑a înțeles de ce îi vorbise astfel. 29 Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia să‑i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru sărbătoare!” sau îi cerea să dea ceva săracilor. 30 Iuda, după ce a luat bucățica, a ieșit de îndată. Era noapte.
O nouă poruncă
31 După ce a ieșit Iuda, Isus a zis: „Acum , Fiul Omului a fost proslăvit, și Dumnezeu a fost proslăvit în El. 32 Dacă Dumnezeu a fost proslăvit în El, și Dumnezeu Îl va proslăvi în Sine Însuși, și‑L va proslăvi îndată . 33 Copilașilor, încă puțin mai sunt cu voi. Mă veți căuta și , precum le‑am spus iudeilor – unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni – tot așa vă spun și vouă acum. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v‑am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții. 35 Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei: dacă veți avea dragoste unii pentru alții.”
Înștiințarea lui Petru
(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Luca 22:31‑34)36 „Doamne”, I‑a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i‑a răspuns: „Unde Mă duc [Eu], tu nu poți să Mă urmezi acum, dar Mă vei urma după aceea .” 37 „Doamne”, I‑a zis Petru, „de ce nu pot să Te urmez acum? Eu îmi voi da viața pentru Tine.” 38 Isus i‑a răspuns: „Îți vei da viața pentru Mine? Adevărat, adevărat îți spun: nu va cânta cocoșul, și te vei lepăda de Mine de trei ori.