Învierea lui Iisus
1 În prima zi după sâmbătă Maria Magdalena a mers în zori, când era încă întuneric, şi a văzut piatra luată de pe mormânt. 2 A alergat deci şi s-a dus la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care îl iubea Iisus, şi le-a zis: „L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus.” 3 Petru a ieşit cu celălalt ucenic şi s-au dus la mormânt. 4 Alergau amândoi, dar celălalt ucenic a alergat înainte, mai repede decât Petru, şi a ajuns cel dintâi la mormânt. 5 Şi când s-a aplecat a văzut giulgiurile pe jos, dar nu a intrat. 6 În urma lui a sosit şi Simon Petru şi a intrat în mormânt şi s-a uitat la giulgiurile puse jos. 7 Linţoliul care fusese pe capul lui Iisus nu era pus împreună cu giulgiurile, ci deoparte, înfăşurat într-un loc. 8 Atunci a intrat şi celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt. Şi a văzut şi a crezut. 9 Pentru că nu ştiau încă Scriptura, că El trebuia să învie din morţi. 10 Ucenicii au plecat apoi acasă.
Iisus se arată Mariei Magdalena şi ucenicilor
11 Iar Maria stătea afară lângă mormânt şi plângea. Şi, pe când plângea, s-a aplecat spre mormânt. 12 Şi a văzut doi îngeri în veşminte albe, aşezaţi unul la cap şi celălalt la picioare, unde fusese aşezat trupul lui Iisus. 13 Ei i-au spus: „Femeie, de ce plângi?” Ea le-a răspuns: „L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus.” 14 Zicând acestea, s-a întors şi L-a văzut pe Iisus stând. Dar nu ştia că este Iisus. 15 Iisus i-a zis: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea, crezând că este grădinarul, I-a spus: „Domnule, dacă tu L-ai dus de aici, spune-mi unde L-ai pus şi Îl voi lua” 16 Iisus i-a zis: „Maria!” Ea L-a recunoscut şi I-a zis în evreieşte: „Rabbuni!”, care înseamnă: „Învăţătorule!” 17 Iisus i-a zis: „Nu Mă atinge , căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Dar mergi la fraţii Mei şi spune-le: Mă sui la Tatăl Meu şi la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.” 18 Maria Magdalena a venit să le vestească ucenicilor: „L-am văzut pe Domnul şi mi-a spus aceasta.”
19 Când s-a făcut seară în ziua aceea, întâia după sâmbătă, iar uşile erau încuiate acolo unde erau ucenicii, de frica iudeilor, Iisus a venit, a stat în mijloc şi le-a zis: „Pace vouă!” 20 Şi spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi coasta. Ucenicii s-au bucurat când L-au văzut pe Domnul. 21 Le-a zis iarăşi: „Pace vouă! Aşa cum M-a trimis pe Mine Tatăl, şi Eu vă trimit pe voi.” 22 Şi, spunând acestea, a suflat peste ei şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt! 23 Cei cărora le veţi ierta păcatele, vor fi iertate, iar cei cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.”
24 Dar Toma, zis Geamănul, unul dintre cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Iisus. 25 Aşadar ceilalţi ucenici i-au spus: „L-am văzut pe Domnul!” Însă el le-a spus: „Dacă nu voi vedea urma cuielor în mâinile Lui şi nu-mi voi pune mâna în coasta Lui, nu voi crede!” 26 După opt zile ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, iar Toma era împreună cu ei. Iisus a venit, deşi uşile erau încuiate, a stat în mijloc şi a zis: „Pace vouă!” 27 Apoi i-a zis lui Toma: „Adu-ţi degetul aici şi vezi-mi mâinile şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios.” 28 Toma I-a răspuns şi a zis: „Domnul Meu şi Dumnezeul Meu!” 29 Iisus i-a spus: „Ai crezut pentru că M-ai văzut. Fericiţi cei care nu au văzut şi au crezut!”
De ce a fost scrisă această carte
30 Şi multe alte semne a făcut Iisus în viaţa ucenicilor, care nu sunt scrise în cartea aceasta. 31 Dar acestea au fost scrise ca să credeţi că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în Numele Lui.
Învierea lui Isus Hristos
(Matei 28:1‑10. Marcu 16:1‑8. Luca 24:1‑12)1 În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s‑a dus dis‑de‑dimineață la mormânt, pe când era încă întuneric, și a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. 2 A alergat la Simon Petru și la celălalt ucenic, pe care‑l iubea Isus, și le‑a zis: „L‑au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L‑au pus.” 3 Petru și celălalt ucenic au ieșit și au plecat spre mormânt. 4 Au început să alerge amândoi împreună, dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru și a ajuns cel dintâi la mormânt. 5 S‑a aplecat și a văzut fâșiile de pânză jos, dar n‑a intrat. 6 Simon Petru, care venea după el, a ajuns și el, a intrat în mormânt și a văzut fâșiile de pânză jos. 7 Iar ștergarul care fusese pus pe capul lui Isus nu era cu fâșiile de pânză, ci deoparte, înfășurat într‑un loc. 8 Atunci, celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat și el, a văzut și a crezut. 9 Căci tot nu pricepeau Scriptura – că Isus trebuia să învie din morți. 10 Apoi, ucenicii s‑au întors acasă.
Isus i Se arată Mariei Magdalena
(Marcu 16:9‑11)11 Maria însă stătea afară lângă mormânt și plângea. Pe când plângea, s‑a aplecat să se uite în mormânt. 12 Și a văzut doi îngeri în alb șezând unde fusese culcat trupul lui Isus: unul la cap și altul la picioare. 13 „Femeie”, i‑au zis ei, „de ce plângi?” Ea le‑a răspuns: „Pentru că L‑au luat pe Domnul meu și nu știu unde L‑au pus.” 14 După ce a zis aceste vorbe, s‑a întors și L‑a văzut pe Isus stând acolo în picioare, dar nu știa că este Isus. 15 „Femeie” , i‑a zis Isus, „de ce plângi? Pe cine cauți?” Ea a crezut că este grădinarul și I‑a zis: „Domnule, dacă L‑ai luat tu, spune‑mi unde L‑ai pus, și mă voi duce să‑L iau!” 16 Isus i‑a zis: „Marie!” Ea s‑a întors și I‑a zis în evreiește: „Rabbuní!” (adică „Învățătorule!”). 17 „Nu Mă ține” , i‑a zis Isus, „căci încă nu M‑am suit la Tatăl [Meu]. Ci du‑te la frații Mei și spune‑le: «Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru»!” 18 Maria Magdalena s‑a dus și le‑a vestit ucenicilor că L‑a văzut pe Domnul și că El i‑a spus aceste lucruri.
Isus li Se arată ucenicilor
(Matei 28:16‑20. Marcu 16:14‑18. Luca 24:36‑49)19 În seara aceleiași zile, cea dintâi a săptămânii, pe când ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le‑a zis: „Pace vouă!” 20 Și după ce a zis aceste vorbe, le‑a arătat mâinile și coasta. Ucenicii s‑au bucurat când L‑au văzut pe Domnul. 21 Isus le‑a zis din nou: „Pace vouă! Cum M‑a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi!” 22 După aceste cuvinte, a suflat asupra lor și le‑a zis: „Luați Duh Sfânt! 23 Celor cărora le veți ierta păcatele le vor fi iertate, și celor cărora le veți ține păcatele le vor fi ținute.”
Isus i Se arată lui Toma
24 Toma, zis Geamănul, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. 25 Ceilalți ucenici i‑au zis deci: „L‑am văzut pe Domnul!” Dar el le‑a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nicidecum nu voi crede!” 26 După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăși înăuntru, și Toma era și el cu ei. Deși ușile erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc și le‑a zis: „Pace vouă!” 27 Apoi i‑a zis lui Toma: „Adu‑ți degetul încoace și uită‑te la mâinile Mele și adu‑ți mâna și pune‑o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios!” 28 Drept răspuns, Toma I‑a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” 29 Isus i‑a zis: „Pentru că M‑ai văzut, ai crezut? Ferice de cei ce n‑au văzut, și au crezut!”
Rostul acestei cărți
30 Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. 31 Dar acestea au fost scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și , crezând, să aveți viață în Numele Lui.