Căsătoria şi divorţul
1 După ce a sfârşit Iisus cuvântările acestea, a plecat din Galileea şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2 După El au mers mulţimi mari şi acolo i-a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase soţia pentru orice motiv?” 4 El le-a răspuns: „Oare n-aţi citit că, încă de la început, Creatorul i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască 5 şi a zis: De aceea bărbatul va lăsa tată şi mamă, făcându-se una cu femeia aleasă, ca să devină împreună un singur trup? 6 Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă.” 7 „Atunci, au zis ei, cum se face că Moise a poruncit ca bărbatul să poată da soţiei o carte de despărţire şi s-o lase?” 8 Iisus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi soţiile, dar de la început n-a fost aşa. 9 Eu însă vă spun că oricine divorţează de soţie, în afara unei vini de adulter, şi îşi ia altă soţie devine adulter; iar cine ia de soţie pe cea divorţată de soţul ei, de asemenea devine adulter.” 10 Ucenicii Lui I-au zis: „Dacă astfel stau lucrurile cu bărbatul şi soţia lui, atunci nu este de folos să se însoare.” 11 El le-a răspuns: „Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt eunuci care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt eunuci care au fost făcuţi eunuci de oameni şi sunt eunuci care singuri s-au făcut eunuci pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească!”
Iisus şi copiii
13 Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14 Şi Iisus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, fiindcă Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” 15 După ce şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
16 Atunci s-a apropiat de Iisus un om şi I-a zis: „Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” 17 El i-a răspuns: „De ce Mă întrebi: Ce bine? Cel Bun este unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile!” 18 „Care?” I-a zis el. Şi Iisus i-a răspuns: „Să nu ucizi, să nu comiţi adulter, să nu furi, să nu dai mărturie mincinoasă, 19 să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta şi: Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. 20 Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea. Ce-mi mai lipseşte?” 21 „Dacă vrei să fii desăvârşit”, I-a zis Iisus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă!” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuţii.
Răsplata urmării lui Iisus
23 Iisus le-a zis ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. 24 Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o frânghie prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.” 25 Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot şi au zis: „Cine poate atunci să fie mântuit?” 26 Iisus s-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.” 27 Atunci Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat. Ce răsplată vom avea?” 28 Iisus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul Omului pe tronul măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie şi veţi judeca cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. 29 Şi oricine a lăsat case, fraţi, surori, tată sau mamă sau soţie, feciori sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică. 30 Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.
Desfacerea căsătoriei
(Marcu 10:1‑12)
1 După ce a terminat Isus de zis cuvintele acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținuturile Iudeei, dincolo de Iordan. 2 Mulțimi mari de oameni mergeau după El; și i‑a vindecat acolo.
3 Niște farisei au venit la El ca să‑L ispitească și I‑au zis: „Îi este îngăduit unui bărbat să‑și lase soția din orice pricină?” 4 El le‑a răspuns zicând: „N‑ați citit că, de la început , Ziditorul i‑a creat bărbat și femeie 5 și a zis: De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup ? 6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Așadar, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!” 7 Ei I‑au zis: „De ce a poruncit Moise să‑i dea un act de despărțire și s‑o lase ?” 8 [Isus] le‑a răspuns: „Din pricina împietririi inimii voastre a îngăduit Moise să vă lăsați soțiile, dar de la început n‑a fost așa. 9 Eu însă vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul și se căsătorește cu alta săvârșește adulter; [și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat săvârșește adulter] .”
10 Ucenicii Lui I‑au zis: „Dacă așa stau lucrurile cu bărbatul și femeia, nu‑i de niciun folos să se căsătorească.” 11 El le‑a răspuns: „Nu toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt eunuci care din pântecele mamei lor s‑au născut așa, sunt eunuci care au fost făcuți așa de oameni și sunt eunuci care s‑au făcut ei înșiși eunuci pentru Împărăția cerurilor. Cine poate primi să primească.”
Isus și copiii
(Marcu 10:13‑16. Luca 18:15‑17)
13 Atunci I‑au adus niște copii ca să‑Și pună mâinile peste ei și să Se roage, dar ucenicii i‑au certat. 14 Însă Isus le‑a zis: „Lăsați copiii și nu‑i opriți să vină la Mine, căci Împărăția cerurilor este a celor ca ei!” 15 După ce Și‑a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Marcu 10:17‑31. Luca 18:18‑30)
16 Și iată că un om s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Învățătorule , ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică?” 17 El i‑a răspuns: „De ce Mă întrebi ce lucru bun să faci ? Unul singur este Cel Bun. Deci dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile !” 18 „Care?”, I‑a zis el. Și Isus i‑a răspuns: Să nu ucizi; să nu săvârșești adulter; să nu furi; să nu depui mărturie mincinoasă; 19 să‑i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și să‑l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți .” 20 Tânărul i‑a zis: „Pe toate acestea le‑am păzit [din tinerețea mea] . Ce‑mi mai lipsește?” 21 Isus i‑a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du‑te , vinde‑ți averile, dă‑le săracilor banii și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează‑Mă!” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23 Atunci Isus le‑a spus ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că foarte greu va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24 Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 25 Auzind, ucenicii se mirau foarte mult și ziceau: „Atunci cine poate să fie mântuit?” 26 Isus i‑a țintuit cu privirea și le‑a zis: „La oameni acest lucru este cu neputință, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință.”
27 Atunci Petru I‑a răspuns: „Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat. Care ne va fi răsplata ?” 28 Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că, la înnoirea lumii , când va sta Fiul Omului pe tronul slavei Sale, voi care M‑ați urmat veți sta pe douăsprezece tronuri și veți judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat case, frați, surori, tată, mamă, [soție,] copii sau ogoare pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30 Mulți dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă și mulți dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi.