Predica de pe munte
1 Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2 iar El a început să le spună:
Fericirile
3 „Fericiţi cei săraci în duh,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
4 Fericiţi cei întristaţi,
pentru că vor fi mângâiaţi.
5 Fericiţi cei blânzi,
pentru că ei vor moşteni pământul.
6 Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,
pentru că ei vor fi săturaţi.
7 Fericiţi cei milostivi,
pentru că ei vor avea parte de milă.
8 Fericiţi cei cu inima curată,
pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Fericiţi aducătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.
10 Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
11 Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12 Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.
Sarea şi lumina
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16 Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.
Despre Lege
17 Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18 Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literă şi nici o virgulă din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19 Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20 De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Despre mânie
21 Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22 Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23 Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25 Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.
Despre adulter
27 Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28 Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.
Despre divorţ
31 Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32 Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.
Despre jurământ
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.
Despre răzbunare
38 Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39 Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40 Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41 Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42 Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
Iubirea duşmanilor
43 Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44 Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!
Predica de pe munte. Fericirile
(Luca 6:20‑23)
1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte și, după ce S‑a așezat, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2 Și ridicându‑Și glasul, a început să‑i învețe zicând:
3 „Ferice de cei săraci în duh ,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
4 Ferice de cei ce plâng,
căci ei vor fi mângâiați!
5 Ferice de cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul!
6 Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7 Ferice de cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Ferice de cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Ferice de făcătorii de pace,
căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei prigoniți pentru dreptate,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați‑vă și veseliți‑vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că tot așa i‑au prigonit și pe profeții care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
(Marcu 9:50. Luca 14:34‑35)
13 Voi sunteți sarea pământului. Dar dacă sarea își pierde gustul, cum se va face înapoi sărată? Atunci nu mai este bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Și lampa nu este aprinsă ca să fie pusă sub obroc, ci este pusă în sfeșnic și le luminează tuturor celor din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei , văzând faptele voastre bune, să‑L slăvească pe Tatăl vostru din ceruri.
Împlinirea Legii
17 nu credeți că am venit să desființez Legea sau Profeții; am venit nu să desființez, ci să împlinesc. 18 Adevărat vă spun: câtă vreme vor dăinui cerul și pământul, nu va trece nicio iotă sau frântură de literă din Lege înainte ca toate să se fi împlinit. 19 Așa că oricine va strica fie și una din aceste porunci mărunte și‑i va învăța pe oameni astfel va fi considerat cel mai mic în Împărăția cerurilor, dar oricine le va împlini și‑i va învăța pe alții la fel va fi considerat mare în Împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
Despre ucidere
21 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi ; oricine ucide va da socoteală la judecată.» 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va da socoteală la judecată; oricine‑i va zice fratelui său: «Prostule!» va da socoteală înaintea Sinedriului; iar oricine‑i va zice: «Nebunule!» va sfârși în focul gheenei. 23 Așadar, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi să te împaci cu fratele tău și apoi vino să‑ți aduci darul! 25 Caută să te împaci degrabă cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva acesta să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul – pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță. 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei da înapoi și ultimul bănuț .
Despre adulter
27 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu săvârșești adulter. » 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate‑l și aruncă‑l de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Și dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai‑o și arunc‑o de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă.
Despre divorț
(Matei 19:9. Marcu 10:11‑12. Luca 16:18)
31 S‑a zis de asemenea: «Oricine își va lăsa soția să‑i dea un act de despărțire 32 Dar Eu vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul o face să săvârșească adulter. Și cine se căsătorește cu cea lăsată săvârșește adulter.
Despre jurământ
33 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime : «Să nu juri strâmb , ci să‑ți împlinești juruințele față de Domnul.» 34 Dar Eu vă spun: să nu jurați deloc; nici pe cer , fiindcă este tronul lui Dumnezeu , 35 nici pe pământ , fiindcă este reazem pentru picioarele Lui , nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat . 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poți face un singur fir de păr alb sau negru. 37 Cuvântul vostru să fie: «Da, da; nu, nu.» Ce trece peste acestea vine de la Cel Rău.
Despre răzbunare
(Luca 6:29‑30)
38 Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. » 39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt! 40 Celui ce vrea să se judece cu tine ca să‑ți ia cămașa, lasă‑i și haina! 41 Dacă te silește cineva să mergi o milă , mergi cu el două! 42 Celui ce‑ți cere dă‑i, iar celui ce vrea să se împrumute de la tine nu‑i întoarce spatele!
Iubirea vrăjmașilor
(Luca 6:27‑28Luca 32‑36)
43 Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe aproapele tău și să‑l urăști pe vrăjmașul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți‑vă vrăjmașii, [binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc] și rugați‑vă pentru cei ce [vă asupresc și] vă prigonesc, 45 ca să fiți fiii Tatălui vostru din ceruri; fiindcă El face să răsară soarele Lui și peste cei răi, și peste cei buni și dă ploaie și peste cei drepți, și peste cei nedrepți. 46 Dacă îi iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aveți? Nu fac la fel și vameșii? 47 Și dacă îi îmbrățișați numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiți deci desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!