Cel mai mare în Împărăţia cerurilor
1 În clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Iisus şi L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?” 2 Iisus a chemat la El un copilaş, l-a pus în mijlocul lor 3 şi le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. 4 De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor. 5 Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.
Despre prilejurile de păcătuire
6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară şi să fie înecat în adâncul mării. 7 Vai lumii din pricina prilejurilor de păcat! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcat. Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcat! 8 Dacă mâna ta sau piciorul tău te fac să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decât să ai două mâini sau două picioare şi să fii aruncat în focul veşnic. 9 Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decât să ai amândoi ochii şi să fii aruncat în focul gheenei. 10 Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi, fiindcă vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri. 11 Pentru că Fiul Omului a venit să mântuiască pe cei ce erau pierduţi. 12 Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una dintre ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă în munţi şi se duce să o caute pe cea rătăcită?
Despre iertare
13 Şi dacă i se întâmplă s-o găsească, adevărat vă spun, că se bucură mai mult pentru ea, decât pentru cele nouăzeci şi nouă, care nu se rătăciseră. 14 Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară măcar unul din aceşti micuţi. 15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el. Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dar dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. 17 Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.
Importanţa rugăciunii şi a hotărârilor Bisericii
18 Adevărat vă spun, că orice veţi lega pe pământ va fi legat în cer şi orice veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. 19 Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. 20 Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu sunt şi Eu în mijlocul lor.”
Ilustrarea iertării: parabola celor doi datornici
21 Atunci Petru s-a apropiat de El şi I-a zis: „Doamne de câte ori să îl iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” 22 Iisus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte. 23 De aceea Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un rege care a vrut să se socotească cu slujitorii săi. 24 A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. 25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe soţia lui, pe copiii lui şi tot ce avea şi să se plătească datoria. 26 Slujitorul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi-a zis: Doamne, mai îngăduie-mi şi-ţi voi plăti tot. 27 Stăpânul slujitorului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria. 28 Dar slujitorul, când a ieşit afară, l-a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de dinari. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât zicând: Plăteşte-mi ce-mi eşti dator. 29 Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: Mai îngăduie-mi şi-ţi voi plăti. 30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă până va plăti datoria. 31 Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de i-au spus stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci stăpânul l-a chemat pe slujitorul acesta şi i-a zis: Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33 Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine? 34 Stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor până va plăti tot ce datora. 35 Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel din ceruri, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”
Sao si mai baro and‐o thagarimos cerosco. O zuralimos le cheienghe. Cabor drom iertisa le manușăn. E pilda coleschi cai sas ugile deș mii talanțea.
1 Andă codou ceaso pașîle ăl ucenice pașa o Iisus, hai phende: Sao si mai baro and‐o thagarimos le cerosco? 2 Hai anindos Peste ech ciaoro, ciutea‐les andă lengo mașcar, 3 Hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te na boldena‐tume hai ni avena sar ăl ciaoră, nai te gian and‐o thagarimos le cerosco. 4 Sao cherdola‐pe sar o țîcno smerime, codoua si o mai baro and‐o thagarimos le cerosco. 5 Hai sao lela ăc țîcnorăs cadalestar andă muro anau, Man lel‐Man. 6 Ta sao cherela te‐împedechil‐pe eches anda cadal țîcne cai pachial anda Mande, mai mișto sas te phanden pesche che cor ech bar ajeavesco, hai te chidel‐pe te tasiol and‐ăc pai. 7 Nasul si te avel colendar cai pedechin‐pe. O pedechimos trăbul te avel, ta prea nasul si te avel anda cola cai anen o pedechimos. 8 Hai cana chio vast or chio pîrno cherel‐tu te pedechis‐tu, cin‐le hai ciude‐les tutar, si mai mișto te gias and‐o traio bi ăc vastesco or bipîrnesco bango, dă sar te avel‐tut ăl vast hai ăl pîrne, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 9 Hai cana chi iach cherel te împedechis‐tut, incalave‐la hai ciude‐la tutar, că mai mișto si te gias and‐o traio ech iachasa, dă sar te avel tut dui iacha, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 10 Dichen te na dichen prasome da eches cadal țîcnoră, că phenau‐tumenghe: Că lenghe îngerea, and‐o cero, sa dichen Mîră Dades, cai si opre and‐o cero. 11 O Ciao le Manușăsco avilo te rodel hai te astravel colen cai sas hasarde. 12 So fal‐tume? Te avel ăc manușăs ăc șăl bacrea, hai ech anda lende hasaol, ni muchel ou p‐o plai colen îniadeșa hai înia bacrea, hai giala te rodel cola eche hasardi? 13 Hai cana arachela‐la, ceaces phenau‐tumenghe că bucuril‐pe latar mai but dă sar cola îniadeșa hai înia cai ni hasaile. 14 Sa cadea tumaro Dad cai si opre anda o cero ni camel te hasaol nici ăc țîcnoro anda cadal ciaoră. 15 Te rimol‐tuche chio phral, gia leste, mustrosar‐les mașcar tute hai ou corcoro. Hai te ascultila‐tut, lean tute che phrales. 16 Ta te na ascultila‐tut, le tusa ech or dui manuș, că anda o mui dongo or trinengo marturea te avel ceacio so phendol. 17 Hai te na ascultila lendar, phen‐les che Changheri; hai te na ascultila nici le Changhereatar, te avel anda tute sar ăc vameșo hai păgîno. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Cabor phandena pe phuî, avela phanglo i and‐o cero, hai cabor deschearena pe phuî, avela descheardo i and‐o cero. 19 Hai pale phenau‐tumenghe, cana dui gene anda tumende phanglon te avel e daici pe phuî, avela le dino catar Muro Dad cai si opre and‐o cero. 20 Că othe cai si dui or trin chidine andă Muro anau, othe sem i Me andă lengo mașcar. 21 Atunci o Petro, pașîndos Lestar, phendea: Raie, cabor drom trăbul te iertiu mîră phrales cana cherla-manghe nasulimos? Gi c‐ăl efta drom? 22 Ta o Iisus phendea‐lesche: Me ni phenau tuche gi c‐ăl efta drom, hai gi c‐ăl efta deșa or efta. 23 Codolasche o thagarimos opral meal ăc thagaresa cai chamno te socotil‐pe o slugența. 24 Hai sar astardea te socotil‐pe lența, eta că ande lesche eches cai sas‐lesche ugile deș mii talanțea. 25 Ta sar nas‐les sosa te pochinel, o stăpîno poruncisardea te aven bichinde ou, leschi giuvli hai lesche ciave hai sea so sas‐les pochindol. 26 Ta o robo pelo andă cociande închinosailo, hai phendea: Raie, mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche sea. 27 Hai lesco stăpîno lea‐les mila lestar, dinea lesco drom hai iertisardea‐les anda sauără ugilimos. 28 Ta cana înclisti e sluga avri, p‐o drom arachlea eches cai sas‐lesche ugile ăc șăl dinarea. Ou ciutea o vast pă leste, chidelas‐les coratar hai phenelas: Pochin‐manghe so sas ugile. 29 Cadaua cai sas sluga pelo sa sar leste, rughilas‐pe hai phenelas: Mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche. 30 Hai ou ni chamelas, hai ghelo, ciudea‐les and‐o phandaimos, gi cana pochinela pio ugilimos. 31 Col‐aver slugi, dichindos so cherdilo, mîhnosaile zurales hai avile ta phende le stăpînosche sea so dichle. 32 Atunci dinea‐les mui lesco stăpîno hai phendea‐lesche: Sluga nasul, so san sauără chiro iertisardem‐les, că rughisailean‐mande. 33 Ni trăbul te sas‐tu i tu mila catar chio amal cai si sa sluga tusa, sar sas‐man man mila tutar? 34 Hai o stăpîno holeailo hai dinea‐les p‐ăl vast colenghe cai chinuin gi cana pochinela sauără ugilimos. 35 Sa cadea i Muro Dad and‐o cero cherela tumenghe, cana ni iertina fiesave phrales andă tumaro ilo.