Parabola despre cele zece fecioare
1 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci înţelepte. 3 Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn, 4 dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. 5 Fiindcă mirele întârzia, au aţipit toate şi au adormit. 6 La miezul nopţii s-a auzit o strigare: Iată mirele, ieşiţi să-l întâmpinaţi! 7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, fiindcă ni se sting candelele. 9 Cele înţelepte le-au răspuns: Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă. Ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă. 10 Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele. Cele ce erau gata au intrat cu el în camera de nuntă şi s-a încuiat uşa. 11 Apoi au venit şi celelalte fecioare şi au zis: Doamne, Doamne, deschide-ne! 12 Dar el le-a răspuns: Adevărat vă spun că nu vă cunosc! 13 Vegheaţi deci fiindcă nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
Parabola talanţilor
14 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă ţară, şi-a chemat slujitorii şi le-a încredinţat avuţia sa. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui şi a plecat. 16 Imediat, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. 18 Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. 19 După multă vreme, stăpânul acelor slujitori s-a întors şi le-a cerut socoteala. 20 Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi. Iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 21 Stăpânul său i-a zis: Bine, slujitor bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău. 22 Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi, iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi. 23 Stăpânul său i-a zis: Bine, slujitor bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău! 24 Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat. 25 Mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ. Iată ce este al tău! 26 Stăpânul său i-a răspuns: Slujitor viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat. 27 Aşadar, se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! 28 Luaţi-i deci talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. 29 Pentru că celui ce are i se va da şi va avea de prisos, iar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! 30 Iar pe slujitorul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plâns şi scrâşnire din dinţi.
Despre judecata finală
31 Când va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe tronul slavei Sale. 32 Toate neamurile vor fi adunate înaintea lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre 33 şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34 Atunci regele va zice celor de la dreapta Lui: Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35 Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncare, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut, am fost străin şi M-aţi primit, 36 am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi, am fost în temniţă şi aţi venit la Mine. 37 Atunci cei neprihăniţi îi vor răspunde: Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-ţi sete, şi ţi-am dat de ai băut? 38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? 40 Atunci regele le va răspunde: Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti fraţi ai Mei neînsemnaţi, Mie mi le-aţi făcut. 41 Apoi va zice celor de la stânga lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit Diavolului şi îngerilor lui! 42 Căci am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, 43 am fost străin şi nu M-aţi primit, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în temniţă şi n-aţi venit la Mine. 44 Atunci îi vor răspunde şi ei: Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? 45 Atunci El le va răspunde: Adevărat vă spun că ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti fraţi neînsemnaţi ai Mei, Mie nu mi le-aţi făcut. 46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică.”
Ăl pilde le deșă ceianța hai le talanțenghe. E cris cai si te avel.
1 O thagarimos anda o cero meala deșă ceianța barea, cai lile pe candele hai încliste te malaven le giamutres. 2 Pangi anda lende sas bi‐goghiaco, hai pangi goghiasa. 3 Cola le bi‐goghiache cana lile ăl candele, ni lile i uleio andă lende. 4 Ta cola le goghiasa lile uleio and‐ăl vasuri, ăc data le candelența. 5 Ta sar o giamutro mai beșălas, sea pele ta sute. 6 Hai c‐o mașcar le rachiaco, dinea‐pe mui: Eta, avel o giamutro! Înclen te maladion lesa! 7 Atuncea uștile anda‐i lindri ăl deș ceia barea hai lacearde pe candele. 8 Cola cai nas‐len goghi phende colenghe le goghiache: Den amen anda o uleio tumaro, că meren amare candele. 9 Ta ăl ceia le goghiasa bolde, hai phende: Ni, te na aresas te na aresela amen, hai niș tumen. Mai mișto gian că cola cai bichinen hai chinen tumenghe. 10 Ta sar on ghele te chinen, avilo o giamutro hai cola cai sas gata întrisaile lesa andră c‐o abiau, hai o udar phandadilo. 11 Hai mai încheal aresle i col‐aver ceia, hai phende: Devla, Devla, deschiar i amenghe. 12 Hai ou boldea hai phendea: Ceaces phenau tumenghe: Tumen ni pringianau. 13 Codolasche, beșăn giungade, că ni gianen o ghes hai niș o ceaso cana avel o Ciao le Manușăsco. 14 Hai mai si că ăc manuș, cai telearindos dur, dinea mui pe slugen ta dinea pă lenghe vast pio barvalimos. 15 Eches dinea‐les pangi talanțea, avres dui talanțea, avres ăc talanțo, fie saves sar daștila, hai teleardea. 16 Sar teleardea, coua cai leas pangi talanțea cherdea buchi lența, hai mai lilea lența aver pangi talanțea. 17 Sa cadea i coua le dui talanțeansa, mai lilea aver dui. 18 Hai coua cai lias ăc talanțo ghelo hai hanadea and‐e phuî, ta ciutea‐les garado o arginto pe stăpînosco. 19 Pala but ghesa, avilo o stăpîno codol slugengo hai socotisailo lența. 20 Hai cana pașol coua cai leas pangi talanțea, andea aver pangi talanțea hai phendea: Devla, pangi talanțea dinean‐man, eta aver pangi talanțea lile lența. 21 Ta o stăpîno phendea: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 22 Pașîlo i coua le dui talanțeansa, phendea: Devla, dui talanțea dinean‐man, eta aver dui talanțea lile lența. 23 Ta o stăpîno phendea‐lesche: Mișto, sluga laci hai pachiamasa, pă țîra sanas pachiamasa, pă but ceaua‐tut; întrisar hai fal‐tu mișto che raiesa. 24 Pașîndos i coua cai leas ăc talanto, phendea: Devla, gianglem tut că san manuș nasul, cai seceris catar ni ciutean, hai chides catar ni ciordean. 25 Darailem hai ghelem ta garadem chio talanto and‐e phuî; eta so si chiro. 26 Ta o stăpîno boldea hai phendea‐lesche: Sluga vicleano hai chaili, gianeas că seceriu catar ni ciutem, hai chidau catar ni ciordem? 27 Mișto sas te ciuteanas mîră love c‐ăl zarafea, hai me, cana avauas, lauas mîră love dobîndasa. 28 Len lestar o talanto, hai den‐les colesche cai si‐les deș talanțea. 29 Că sa coles cai si‐les dela‐pes lesche, hai colestar cai nai‐les, i so si‐les lela‐pe lestar. 30 Hai pe sluga e nasul ciuden la and‐o calimos o mai baro. Othe avela roimos hai chidela and‐ăl dand duchendar. 31 Cana avela o Ciao le Manușăsco andă Pio barimos, hai ăl îngerea ujă Lesa, beșăla pă Pio trono Pe barimasco. 32 Hai chidena‐pe angla Leste sauără neamurea hai deschearena len echen avrendar, sar deschearel o păstoro le bacrean catar ăl buznea. 33 Hai ciola le bacrean ch‐e ceaci, hai le buznean ch‐e banghi. 34 Atuncea o thagar phenela colenghe catar e ceaci Leschi: Aven, mișto‐dine‐duma Mîră Dadesche, hai moștenin o thagarimos so sas cherdo tumenghe, dă cana cherdili e lumea. 35 Că bochalo semas, hai dinen‐Man ta halem; trușalo semas hai dinen‐Man ta pilem; nas‐Man coniva hai tume lilen‐Man tumende. 36 Nango semas hai hureaden‐Man; nasvalo semas hai roden‐Man; and‐o phandaimos semas hai avilen Mande. 37 Atuncea ăl ceace phucena: Devla, cana dichleam‐Tut bochalo hai dineam‐Tut te has? Or trușalo hai dineam‐Tut te pes? 38 Or cana dichleam‐Tut corcoro hai lileam‐Tut amende or nango hai hureadeam‐Tut? 39 Or cana dichleam‐Tut nasvalo or and‐o phandaimos hai avileam‐Tute? 40 Hai o thagar boldela, hai phenela: Ceaces phenau tumenghe, că atuncea cana cherden echesche anda cadal phral Mîră ăl mai țîcne, Manghe cherden. 41 Atuncea phenela i colenghe catar e banghi: Telearen Mandar, cai sen dine armaia and‐e iag e bișăresco, cai si cherdi anda o beng hai lesche îngerea. 42 Că bochalo semas, hai ni dinen‐Man ta halem; trușalo semas ta ni dinen‐Man ta pilem; 43 Nas‐Man coniva, ta ni lilen‐Man coniva tumende; nango, ta ni hureaden‐Man; nasvalo hai phandado, ta ni avilen Mande. 44 Atuncea i on boldena hai phucena: Devla, cana dichleam‐Tu bochalo, or trușalo, or corcoro, or nango, or nasvalo, or phandado hai ni slujisardeam‐Tuche? 45 Ta Ou boldela lenghe hai phenela: Ceaces phenau tumenghe: Cana ni cherden niș echesche anda cadal prea țîcne, niș Manghe ni cherden. 46 Hai cadala giana che osînda bișăresco, ta ăl ceace and‐o traio bișăresco.