Parabola lucrătorilor tocmiţi în vie
1 Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis de dimineaţă să-şi angajeze lucrători la vie. 2 S-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi şi i-a trimis la vie. 3 A ieşit pe la ceasul al treilea şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. 4 Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. Şi s-au dus. 5 A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel. 6 Când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă şi le-a zis: De ce staţi aici toată ziua fără lucru? 7 Ei i-au răspuns: Pentru că nu ne-a angajat nimeni. Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. 8 Seara, stăpânul viei i-a zis administratorului său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit şi au luat fiecare câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei tot câte un dinar de fiecare. 11 După ce au primit banii, murmurau împotriva gospodarului 12 şi ziceau: Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei. 13 Atunci el i-a răspuns unuia dintre ei: Prietene, nu-ţi fac nici o nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine pentru un dinar? 14 Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să-i plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. 15 Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun? 16 – Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă, pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”
A treia vestire a morţii şi învierii lui Iisus
17 Pe când urca Iisus la Ierusalim, pe drum, i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis: 18 „Iată că ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor preoţi şi ale cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 şi-L vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Despre mărire şi slujire
20 Atunci mama fiilor lui Zebedeu s-a apropiat de Iisus împreună cu fiii ei şi I s-a închinat, vrând să ceară ceva de la El. 21 El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.” 22 Iisus a răspuns: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-L beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem” I-au zis ei. 23 Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu hotărăsc Eu, ci este pentru cei cărora le-a pregătit Tatăl Meu.” 24 Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi. 25 Iisus i-a chemat şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele şi mai marii lor le poruncesc cu autoritate. 26 Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru 27 şi oricare va vrea să fie primul între voi să vă fie slujitor. 28 Pentru că nici Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.”
Vindecarea orbilor din Ierihon
29 Când au ieşit din Ierihon, o mare mulţime a mers după Iisus. 30 Şi doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Iisus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulţimea îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Iisus s-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” 33 „Doamne” I-au zis ei „să ni se deschidă ochii!” 34 Lui Iisus I s-a făcut milă de ei, s-a atins de ochii lor şi imediat orbii şi-au căpătat vederea şi-au mers după El.
E pilda le manușănghi cai cherde buchi che rez. Trin drom phenel anda Pe Pătimi. Ăl ciave le Zevedeosche manghen. E cearta sao si mai baro. O sastimos dui corăngo.
1 O thagarimos and‐o cero meal ăc stăpînosa cheresco, cai înclisto dătehara te arachel manuș te cheren buchi and‐e rez. 2 Hai pelo te del‐len po‐c dinari p‐o ghes, dinea‐le drom anda pi rez. 3 Ta inclindos pale c‐ăl trin ceasuri dichlea avre manușăn and‐o piațo că nas‐len buchi. 4 Hai phendea‐lenghe codolenghe: Giantar vi tume and‐e rez, hai so va avela ceacimasa si te dau tume. 5 Hai on ghele inclindos pale c‐o ceaso le șovengo hai că le iango, cherde sa cadea. 6 Incliste c‐o ceaso le deșuechengo, arachlea avren, beșîndos bi‐bucheaco, hai phendea‐lenghe: Soste tume beșlen cothe sauără ghes bi‐bucheaco? 7 On phende‐lesche: Cana chonic ni tocmisardea‐ame. Ou phendea‐lenghe: Giantar and‐e rez hai so va avela ceacimasa codoua si te len. 8 Cherdilo‐pe reat, o stăpîno le rezaco phendea pe slugache: De mui colen cai cheren buchi hai de‐len pochinimos, începosa colesa anda pala‐l gi că coua o angluno. 9 Avilo o ceaso le deșuechengo, hai lile po‐c dinari. 10 Avindos cola ăl anglune, socotisarde că on si te len mai but, dar i on lile sa ăc dinari. 11 Pala so lile, sa mai denas duma anda o stăpîno le cheresco. 12 Hai phendeas: Cala mai pala‐l cherdeas mai țîra hai ciutea‐len sa sar amende, cai înghiardeam sauără pharimos le ghesesco hai le tatimasco. 13 Hai ou phendea echesche anda lende: Amala, me ni cherau‐tuche o neceacimos. Na tu cherdean e învoiala manța pă ech dinari? 14 Le so si chiro hai telear. Me chamau te dau i cales cai sas mai pala‐l sar tut. 15 Pal ni trăbulas te cherau me so camau mîrănța? Or chi iach si nasul, că me sem lacio? 16 Cadea si te avel cola palal anglal hai cola anglal palal, că but si te aven dine mui dar țîra si te aven alome. 17 Hai uștilo c‐o Ierusalimo, o Iisus lilea and‐ăc rig le deșudon ucenicen hai phendea‐lenghe, p‐o drom: 18 Eta ușteas c‐o Ierusalimo hai o Ciao le Manușăsco si te avel dino p‐ăl vast le rașaienghe, hai le sicaitorenghe, hai si te osîndin‐Les te merel. 19 Si te den‐Les p‐ăl vast le păgîienghe, caște marel pesche prasape Lestar, si te maren‐Les le biciosa, si te umbladen‐Les, pal c‐ăl trin ghesa si te jiuvindiol. 20 Atunci avilo Leste e dei le ceavenghi le Zevedeosche le ceavența andă cociande, rughindos‐pe Lesche, manglea daici Lestar. 21 Hai Ou phendea‐lache: So cames? Oi phendea‐Lesche: Phen te beșăn c‐ăl dui ceave mîră, ech che ceaci hai ech che banghi Chiri, and‐o thagarimos Chiro. 22 Ta o Iisus phendeas: Ni gianen so manghen. Daștin, oare, te pen anda o paharo cai peav‐les Me hai le bolimasa cai Me bola‐Ma te bolen‐tume? On phende‐Les: Daștis. 23 Hai Ou phendea‐lenghe: O paharo Muro te pen‐les, o bolimos cai Me bola‐Ma te bolen‐tume, dar caș‐te beșăn che ceaci hai che banghi nai Mîrî te dau, hai si te del pes colenghe and caște si catar Muro Dad. 24 Ta așundindos col‐aver deș nasul holeaile pă col‐aver dui phral. 25 Ta o Iisus dinea‐le mui Peste, hai phendea‐lenghe: Gianen c‐ăl thagara le neamurenghe domnin pă lende hai ăl mai bare stăpînen‐len. 26 Na sa cadea si te avel mașcar tumende, hai orso anda tumende camela te avel mai baro e sluga tumari te avel. 27 Hai orso anda tumende camela te avela o angluno codoua te avel tumenghe sluga, 28 Pala sar o Ciao le Manușăsco ni avilo te slujil‐pe Lesche, ci caște slujil Ou hai te del Pio sufleto anda sea. 29 Hai teleardea cathar o Ierihono, ăl manuș ăl but avenas and‐e urma Leschi. 30 Hai eta dui coră, cai beșănas pașa o drom, așundeas că nachel o Iisus, dine mui, hai phendeas: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco! 31 Hai col‐avren manuș hanas‐pe lența te acion; on ăl dui i mai but denas mui, phenindos: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco. 32 Hai o Iisus, beșîndos, dinea‐le mui hai phendea‐lenghe: So camen tume te cherau? 33 On phendea‐lenghe: Devla, deschearen‐pe ăl iacha amare. 34 Hai cherdea Peste mila lendar, o Iisus machela lenghe iacha, hai sigo dichle hai telearde pala Leste.