Iisus înaintea lui Pilat şi moartea lui Iuda
1 Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat. 3 Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor 4 şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” 7 Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel 10 şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul .
Iisus înaintea lui Pilat
11 Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.
Condamnarea lui Iisus
15 De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?” 18 Căci ştia că din invidie Îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza Lui.” 20 Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L omoare. 21 Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii. 23 Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24 Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte! ” 25 Şi tot poporul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” 26 Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
27 Soldaţii procuratorului L-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Ave , regele iudeilor!” 30 Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea şi moartea lui Iisus
32 Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii” 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi. 36 Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37 Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui. 39 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40 şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!” 41 Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42 „Pe alţii i-a mântuit, dar pe El Însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” 44 Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. 45 De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani ?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ?” 47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!” 48 Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul. 51 Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. 53 Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora. 54 Centurionul şi cei care-L păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.
Înmormântarea lui Iisus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus. 58 El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-un giulgiu curat 60 şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. 62 A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia! 64 Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” 66 Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.
O Iisus angla o Pilat. O Iuda umbladilo. O Iisus hai o Baraba. O Iisus dino te merel. E biciuirea, o prasamos, hai o umbladimos. O merimos, o prahomos, hai ăl paznicea c‐o mormînto.
1 Ta cana sas detehara, sauără rașaia hai ăl phure and‐o norodo dine‐pe duma and‐o Iisus caște mundaren‐Les. 2 Hai phangle‐Les ta înghiarde‐Les c‐o Ponțiu Pilat, cai sas dregătoro. 3 Atuncea o Iuda, cai bichindea‐Les, cana așundea că sas osîndime, falea‐les nasul hai înghiardea palpale le rașaienghe hai le phurenghe ăl treanda argințea cai lileas‐len, 4 Hai phendea: Thardilem bichindos rat bidoșalo. On phende‐lesche: So phenes‐amenghe? Tu si te diches. 5 Ou ciudeas ăl argințea and‐o templo, teleardea othar, ta sar ghelo i umbladilo. 6 Ăl rașaia lile ăl love, hai phende: Nai mișto te cias‐len and‐e visteria le templosche, că si pochin pă rateste. 7 Hai sar dine duma, chinde ăc Than le Pirearengo, othe te prahon le streinen. 8 Anda codolasche codou than buciol Than le Ratesco, gi p‐o ghes dă ghes. 9 Atuncea maladilo so phendilo catar o prooroco Ieremia, cai phendea: «Hai lile codol treanda argințea, pochin cai pochinde‐les ăl ciave le Israelosche, 10 Hai dine‐le p‐o Than le Pirearengo, pala sar phendea manghe o Rai.» 11 Hai o Iisus beșălas angla o dregătoro, cai phușlea‐Les: Tu san o thagar le jîdaiengo? Hai o Iisus boldea‐lesche: Tu phenes. 12 Ta c‐ăl doșa cai anenas‐Lesche ăl rașaia hai ăl phure, ni boldelas‐lenghe chanci. 13 Atuncea phendea‐Lesche o Pilat: Ni așunes caborendar doșaren-Tut cadala? 14 Ta Ou ni boldea‐lesche chanci, hai o dregătoro mirilas‐pe lestar. 15 C‐ăl ghesa le Patraghiache, o dregătoro delas o drom ăc phandadesco save manghenas o norodo. 16 Hai othe sas‐len ăc phandado anavesa, cai buciolas Baraba. 17 Hai sar sas on chidine, o Pilat phendea‐lenghe: Saves camen te dau lesco drom, le Barabas or le Iisusos, cai phenen lesche Hristoso? 18 Ou gianelas că holinatar dineas‐Les pă lesche vast. 19 Hai sar beșălas o Pilat pă pio than le crisaco, leschi giuvli dinea lesche drom ta phendea: Te na cheres chanci codol ceacesche, că but pharo sas manghe and‐o suno, anda Leste. 20 Ta ăl rașaia hai ăl phure denas‐pe pașal manuș caște manghen le Barabas, hai le Iisusos te hasaren. 21 O dregătoro astardea, hai phușlea‐le: Saves anda‐l dui camen te dav‐les tumenghe? Ta on phenenas: Le Barabas. 22 Ta o Pilat phendea‐lenghe: Ta so cherau le Iisusosa, cai buciol Hristoso? Hai sea bolde hai phende: Te avel umblado! 23 Ta o Pilat pale phendea: Ta so nasulimos cherdea? Ta on mai zurales denas mui hai phenenas: Te avel umblado! 24 Ta cana dichlea cadea o Pilat că ni cherel mișto chanci, hai mai nasul holiaile, lilea pai hai thodea pe p‐ăl vast angla sauără manuș, hai phendea: Bidoșaco sem anda o rat cadal manușăsco ceacio. Tume si te dichen. 25 Hai sauără norodo bolde hai phende: Lesco rat te avel p‐amende hai p‐amare ciave! 26 Atuncea dinea lenghe drom le Barabas, hai le Iisusos biciuisardea‐Les hai dinea‐Les te avel umblado. 27 Atuncea ăl ostașa le dregătoresche lile le Iisusos hai înghiarde‐Les and‐o pretorio, hai chidine pașa o Iisus sauără manușen, 28 Nanghiarde‐Les Lesche țoalendar, hai hureade‐Les ăc mantauasa loli. 29 Cherde Lesche ăc coroana carenghi, ciutela‐Lesche p‐o șăro, hai and‐o vast ceacio ăc trestia: hai denas cocea angla Leste, prasanas‐pesche Lestar, phenindos: Bucurisao, thagara le jîdaiengo! 30 Ciungarenas pă Leste, lile e trastia hai marenas‐Les andă o șăro. 31 Hai pala so prasaile‐pesche Lestar, nanghiarde‐Les le mantauatar, hai hureade‐les Lesche țoalența hai înghiarde‐Les te umblaven‐Les. 32 Hai cana încliste, arachle eche manușes anda‐i Cirena, cai buciolas Simono, hai silosarde‐Les te înghiarel Lesco trușul. 33 Aresle c‐o than cai buciol Golgota, cai p‐aver cib hachiardol: o Than le Șăresco, 34 Dine‐Les te pel mol hamime fiareasa; cana ciutea and‐o mui ni camnea te pel. 35 Hai pala so umblade‐Les, hulade Lesche țoale mașcar peste, ta țîrde c‐o sorțo le zarosa, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco: «Hulade Mîră țoale mașcar peste, hai anda Muro gad țîrde c‐o sorțo.» 36 Ăl ostașea beșănas othe, hai păzinas‐Les. 37 Opral pă Lesco șăro sas hramome Leschi doș: Cadaua si o Iisus, o thagar le jîdaiengo. 38 And‐ăc than Lesa mai sas umblade i dui tîlharea, ech că Leschi ceaci, hai ech că Leschi bangi. 39 Ăl manuș cai nachenas hulinas‐Les, hai denas anda o șăro, 40 Hai phenenas: Tu, sao peravea o templo hai andă trin ghes vazdes‐les c‐o than, mîntuisao Tu Tut! Cana san Tu o Ciao le Devlesco, de Tu tele pa o trușul! 41 Sa cadea ăl rașaia, prasanas‐Les, hai ăl sicadine hai le phurența, phenenas: 42 Avren mîntuisardea, hai Pes ni daștil te mîntuil‐Pe! Cana si o thagar le Israelosco, te del‐Pe tele pa o trușul, atuncea pacheasa andă Leste. 43 Pachiailo and‐o Del: Te hastral‐Les acana cana Ou camnea‐Les! Că Ou phendea: Sem o Ciao de Devlesco. 44 Sa cadea prasanas‐Les ăl tîlharea cola cai sas umblade Lesa. 45 Hai catar ăl șou ceaso, cherdili reat cali pă sauără phuî, ci c‐ăl înia ceaso. 46 Hai c‐ăl înia ceaso o Iisus dinea mui zurales, hai phendea: Eli, Eli, lama sabahtani? p‐amari cib avel: Muro Del, Muro Del, sostar muchlean‐Ma corcoro? 47 Ta manuș cai beșănas othe cana așunde, phende: Cadaua del mui le Ilias. 48 Ech anda lende nașlo hai lilea ăc bureto, ta pherdea‐le șutesa, ciutea‐les and‐ăc trestia hai vazdea‐les opre te pel. 49 Ta col‐aver phenenas: Muchen, te diches avel o Ilia te mîntuil‐Les? 50 Hai o Iisus pale dinea mui zurales, hai dinea Pio duho. 51 Hai eta că e perdeaua anda o templo cindili andă donde, d‐opral gi tele, e phuî izdraia, hai ăl bar parîle; 52 Ăl mormîntea descheaile, hai but corpuri sfințenghe mule uștile. 53 Hai pala o giuvindimos Lesco, on încliste anda‐l mormînturi, întrisaile and‐o foro hai sicadile butenghe. 54 O sutașo colența cai păzinas le Iisusos and‐ăc than, cana dichle o izdramos hai sea so cherdilo, daraile nasul, hai phende: Ceaces, Cadaua sas o Ciao le Devlesco! 55 Othe sas i but giuvlea, cai dichenas dural, hai avilenas anda‐i Galilea pala o Iisus, slujindo‐Les. 56 Mașcar lende sas e Maria Magdalena, hai e Maria, e dei le Iacoboschi hai le Iosaschi, hai e dei le ciavenghi le Zevedeosche. 57 Cana cherdili e reat, avilo ăc manuș barvalo anda‐i Arimatea, le anavesa dă Iosifo, cai i ou sas ăc ucenico le Iisusosco. 58 Cadaua ghelo c‐o Pilat, ta manglea o corpo le Iisososco. Atuncea o Pilat poruncisardea te del‐les lesche. 59 O Iosifo, cana lilea o corpo le Iisusosco, hureadea‐Les and‐ăc pohtan ujo inosco. 60 Hai ciutea‐Les and‐ăc mormînto piro neo, cai cherdea‐les and‐o bar, hai pala so ciute ăc bar baro c‐o udar le mormîntosco, ou teleardea. 61 Hai othe sas e Maria Magdalena hai coi‐aver Maria, beșănas angla o mormînto. 62 Pala cadaua ghes, o ghes le dongo, chidineaile ăl rașaia hai ăl fariseia c‐o Pilat, 63 Hai phende: Raiana, andeam amenghe goghi că o cior hai o taritori Codoua phendea, cana trăilas: Pa trin ghesa si te ușteau. 64 Poruncisar acana, că o mormînto te avel păzime gi c‐ăl trin ghesa, te na aven pala cadaia Lesche ucenicea te cioren‐Les, hai te phenen sauărănghe: Uștilo and‐ăl mule. Cadaua tharimos avela mai nasul dă sar o angluno le manușănghe. 65 O Pilat phendea: Si tumen straja; gian hai zurearen‐la sar gianen. 66 Hai on ghele, zurearde e straja c‐o mormînto, hai ciute sigilio p‐o bar cai sas angla o mormînto.