Despre judecățile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte
1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați! 2 Căci cu ce judecată judecați veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 4 Sau cum îi poți zice fratelui tău: «Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău», și, când colo, tu ai o bârnă într-al tău? 5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău! 6 Să nu dați câinilor lucrurile sfinte și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.
Stăruința în rugăciune
7 Cereți , și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere capătă, cine caută găsește, și celui ce bate i se deschide. 9 Cine este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră? 10 Sau dacă-i cere un pește, să-i dea un șarpe? 11 Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii faceți-le și voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Prorocii.
Poarta cea strâmtă
13 Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulți sunt cei ce intră pe ea. 14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.
Prorocii mincinoși
15 Păziți-vă de prorocii mincinoși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. 16 Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc. 20 Așa că după roadele lor îi veți cunoaște.
Casa zidită pe stâncă
21 Nu orișicine-Mi zice: «Doamne , Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune curat: «Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege!» 24 De aceea pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă. 25 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip. 27 A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.” 28 După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învățătura Lui; 29 căci El îi învăța ca unul care avea putere, nu cum îi învățau cărturarii lor.
Despre judecarea semenilor
(Luca 6:37‑38Luca 41‑42)1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați! 2 Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4 Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5 Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6 Să nu dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
Perseverența în rugăciune
(Luca 11:9‑13)7 Cereți , și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8 Căci oricine cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9 Cine din voi , dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11 Deci dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12 Tot ce vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții!
Poarta cea strâmtă
(Luca 13:24)13 Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14 dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Profeții mincinoși
(Luca 6:43‑44)15 Fiți cu băgare de seamă la profeții mincinoși, care vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16 După roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20 Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
Lucrătorii nelegiuiți
(Luca 13:25‑27)21 Nu oricine‑Mi zice: «Doamne , Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23 Atunci le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelege! »
Casa zidită pe stâncă
(Luca 6:46‑49)24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26 Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27 A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28 După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29 fiindcă El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.