Cântarea Anei
1 Ana s‑a rugat și a zis:
„Mi se bucură inima în DOMNUL,
puterea mea a fost înălțată de DOMNUL;
îmi deschid larg gura împotriva vrăjmașilor mei,
căci mă bucur de izbăvirea Ta.
2 Nimeni nu este sfânt ca DOMNUL;
nu este alt Dumnezeu decât Tine;
nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta trufie,
să nu vă mai iasă cuvinte trufașe din gură ,
căci DOMNUL este Dumnezeul atotștiutor,
și faptele sunt cântărite de El!
4 Arcul celor viteji este sfărâmat,
iar cei nevolnici sunt încinși cu putere.
5 Cei sătui intră la stăpân pentru pâine,
și cei ce erau flămânzi se îngrașă;
chiar și cea stearpă naște de șapte ori,
iar cea cu mulți fii se usucă.
6 DOMNUL omoară , și tot El dă viață;
El îl coboară pe om în Șeol, și tot El îl ridică de acolo.
7 DOMNUL aduce sărăcia , dar și bogăția,
El smerește , și tot El înalță.
8 Îl ridică din pulbere pe cel sărac,
îl înalță din gunoi pe cel lipsit,
ca să‑i pună să șadă alături de nobili
și tron de slavă să le dea moștenire.
Ai DOMNULUI sunt stâlpii pământului,
pe care a așezat lumea.
9 El păzește pașii credincioșilor Lui,
dar cei răi sunt nimiciți în beznă,
căci nu prin putere biruie omul.
10 DOMNUL îi zdrobește pe dușmani ;
din ceruri tună El asupra lor.
DOMNUL judecă marginile pământului.
El îi dă putere regelui Său
și înalță puterea Unsului Său.”
11 Elcana s‑a dus acasă, la Rama, iar băiatul a rămas în slujba DOMNULUI, înaintea preotului Eli.
Răutatea fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni de nimic ; nu‑L cunoșteau pe DOMNUL. 13 Obiceiul acestor preoți față de popor era așa : când un om aducea o jertfă, în timp ce se fierbea carnea, venea sluga preotului cu o furculiță cu trei dinți în mână, 14 o înfigea în cazan, în căldare, în cratiță sau în oală, și tot ce prindea cu furculița lua preotul pentru el. Așa făceau ei cu toți cei din Israel care veneau la Șilo. 15 Ba chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului și îi spunea celui ce aducea jertfa: „Dă‑i preotului carne de fript; nu va primi de la tine carne fiartă, ci doar carne crudă!” 16 Dacă omul zicea: „Mai întâi să se ardă grăsimea, apoi vei lua ce dorești”, i se răspundea: „Nu! Dă‑mi acum, căci altfel iau cu sila!” 17 Păcatul acestor tineri era foarte mare înaintea DOMNULUI , pentru că ei nesocoteau ofrandele DOMNULUI.
Samuel, în slujba lui Dumnezeu
18 Samuel slujea înaintea DOMNULUI: un băiat încins cu un efod de in. 19 Mama sa îi făcea o robă mică și i‑o aducea an de an, când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa de peste an. 20 Eli i‑a binecuvântat pe Elcana și pe nevasta sa, zicând: „Să dea DOMNUL să ai urmași din nevasta aceasta în locul celui pe care ea I l‑a încredințat DOMNULUI!” Și s‑au întors acasă. 21 Când DOMNUL a cercetat‑o pe Ana, ea a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Și tânărul Samuel creștea înaintea DOMNULUI.
Dumnezeu condamnă casa lui Eli
22 Eli era foarte bătrân și a aflat ce făceau fiii lui cu tot Israelul și că se culcau cu femeile care slujeau la intrarea în Cortul Întâlnirii. 23 El le‑a zis: „De ce faceți astfel de lucruri? Căci aud de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, fiii mei! Zvonurile pe care le aud răspândindu‑se în poporul DOMNULUI nu sunt bune! 25 Dacă cineva păcătuiește împotriva aproapelui său, va mijloci Dumnezeu pentru el, dar dacă cineva păcătuiește împotriva DOMNULUI, cine va mijloci pentru el?” Ei însă n‑au ascultat de glasul tatălui lor, căci DOMNUL voia să-i dea pieirii. 26 Iar tânărul Samuel creștea mereu și era plăcut atât înaintea DOMNULUI, cât și înaintea oamenilor.
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL: «Oare nu M‑am descoperit Eu casei tatălui tău când era în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l‑am ales pe tatăl tău dintre toate semințiile lui Israel, ca să‑Mi fie preot, să se suie la altarul Meu, să ardă tămâie și să poarte efodul înaintea Mea; i-am dăruit casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale fiilor lui Israel. 29 De ce călcați în picioare jertfele și ofrandele Mele, pe care le‑am poruncit pentru locuința Mea? Cum de îi cinstești pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, încât vă îngrășați din primele roade ale tuturor ofrandelor lui Israel, poporul Meu?»
30 De aceea, iată ce zice DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Le făgăduisem într‑adevăr casei tale și casei tatălui tău că vor umbla totdeauna înaintea Mea. Acum, departe de Mine lucrul acesta!», zice DOMNUL. «Căci pe cei care Mă cinstesc îi voi cinsti, dar cei ce Mă nesocotesc vor fi disprețuiți. 31 Iată, vin zile când voi tăia brațul tău și brațul casei tatălui tău, așa încât nu va mai fi niciun bătrân în casa ta. 32 Vei vedea nenorocire în locuința Mea ; cu tot binele pe care DOMNUL i‑l va face lui Israel, nu va mai fi niciodată vreun bătrân în casa ta. 33 Îl voi lăsa la altarul Meu numai pe unul dintre ai tăi, ca să ți se topească ochii de durere și să ți se întristeze sufletul, dar toți ceilalți din casa ta vor muri în floarea vârstei.
34 Semnul pe care ți‑l dau este soarta celor doi fii ai tăi, Hofni și Fineas: în aceeași zi vor muri amândoi. 35 Iar Eu Îmi voi ridica un preot credincios, care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu; îi voi zidi o casă trainică și va umbla în toate zilele înaintea Unsului Meu. 36 Și oricine va mai rămâne din casa ta va veni să i se ploconească pentru niște argint și pentru o bucată de pâine și va zice: ‘Pune‑mă, te rog, într‑una din slujbele preoției, ca să am un codru de pâine să mănânc!’»”
Rugăciunea Anei
1 Ana s-a rugat, zicând:
„Mi se bucură inima în Domnul;
puterea îmi este înălțată de Domnul,
iar gura mea este larg deschisă împotriva dușmanilor mei,
căci mă bucur de ajutorul Tău.
2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul,
căci nu este niciun Dumnezeu în afară de Tine,
nu este stâncă precum Dumnezeul nostru.
3 Nu mai vorbiți cu atâta mândrie
și să nu mai iasă aroganță din gura voastră,
căci Domnul este un Dumnezeu al cunoașterii
și Unul Care cântărește faptele.
4 Arcul celor viteji se înspăimântă,
iar celor care se împiedică li se dă putere.
5 Cei care erau sătui se închiriază pe ei înșiși pentru pâine,
iar cei care erau flămânzi nu le mai este foame.
Cea care nu putea rămâne însărcinată naște șapte fii,
pe când cea care are mulți copii se ofilește.
6 Domnul dă la moarte și tot El aduce la viață;
El coboară în Locuința Morților și tot El ridică.
7 Domnul duce la sărăcie și tot El îmbogățește;
El coboară și tot El înalță.
8 El îl ridică din praf pe cel sărac,
și îl înalță din grămada de cenușă pe cel nevoiaș,
ca să-i așeze la un loc cu nobilii
și să le dea ca moștenire un tron al gloriei.
Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului
și pe ei a așezat El lumea.
9 El păzește pașii credincioșilor Săi,
însă ticăloșii vor fi reduși la tăcere în întuneric,
pentru că nu prin putere va învinge omul.
10 Dușmanii Domnului vor fi zdrobiți;
El va tuna din ceruri împotriva lor.
Domnul va judeca marginile pământului,
va da putere împăratului Său
și va înălța tăria unsului Său“.
11 După aceea, Elkana a plecat acasă, la Rama, iar băiatul slujea Domnului în prezența preotului Eli.
Ticăloșia fiilor lui Eli
12 Fiii lui Eli erau niște oameni de nimic. Ei nu-L cunoșteau pe Domnul. 13 Obiceiul preoților față de popor era acesta: în timp ce se fierbea carnea, slujitorul preotului venea la fiecare om care își aducea jertfa și, ținând în mână o furculiță cu trei dinți, 14 o băga în tigaie, în cratiță, în cazan sau în oală, și tot ceea ce era apucat cu furculița, preotul lua pentru sine. Așa făceau cu toți cei din Israel care veneau acolo, la Șilo. 15 Pe lângă aceasta, înainte de a arde grăsimea, slujitorul preotului venea și îi spunea omului care jertfea: „Dă pentru preot carne de fript, căci el nu va lua de la tine carne fiartă, ci doar crudă!“. 16 Dacă omul îi răspundea: „Să ardem mai întâi grăsimea, iar, după aceea, vei lua atât cât dorești“, slujitorul îi spunea: „Chiar acum trebuie să dai! Dacă nu, voi lua cu forța!“. 17 Păcatul acestor tineri era foarte mare înaintea Domnului, pentru că disprețuiau darurile de mâncare ale Domnului.
18 Samuel însă slujea înaintea Domnului; și copilul acesta avea pe el un efod de in. 19 Mama sa îi făcea în fiecare an câte o mantie mică, pe care i-o aducea atunci când mergea împreună cu soțul ei să aducă jertfa anuală. 20 Eli îi binecuvânta pe Elkana și pe soția acestuia, zicând: „Să-ți dea Domnul urmași din femeia aceasta, în schimbul celui pe care ea l-a oferit Domnului“. Apoi ei plecau acasă. 21 Domnul a cercetat-o pe Ana, iar aceasta a rămas însărcinată și a născut trei fii și două fiice. Cât despre tânărul Samuel, el creștea în prezența Domnului.
22 Eli era foarte bătrân. El a auzit tot ce făceau fiii lui cu întregul Israel și cum se culcau cu femeile care slujeau la intrarea Cortului Întâlnirii. 23 Eli le-a zis: „Pentru ce faceți aceste lucruri? Am auzit despre faptele voastre rele de la întregul popor. 24 Nu, fiii mei! Nu este bine ceea ce aud zicându-se despre voi în poporul Domnului. 25 Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, poate Dumnezeu îi va lua apărarea. Dar dacă un om păcătuiește împotriva Domnului, cine va interveni pentru el?“. Dar ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul dorea să-i omoare.
26 Băiatul Samuel însă continua să crească și era plăcut atât Domnului, cât și oamenilor.
Prevestirea pedepsirii familiei lui Eli
27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Nu M-am descoperit Eu familiei tatălui tău atunci când erau în Egipt, în Casa lui Faraon? 28 Nu l-am ales pe el dintre toate semințiile lui Israel ca să fie preotul Meu, să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia și să poarte efodul înaintea Mea? Nu am dat Eu familiei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc ale fiilor lui Israel? 29 De ce călcați voi în picioare jertfa și darul Meu de mâncare, pe care am poruncit să fie aduse în Locuința Mea, și cum de i-ai onorat pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, îngrășându-vă voi înșivă din partea aleasă a fiecărui dar de mâncare adus de poporul Meu, Israel?».
30 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Am promis cu privire la familia ta și la familia tatălui tău că vor umbla înaintea Mea pentru totdeauna. Acum însă, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta ! Voi onora doar pe cei care Mă onorează, însă cei care Mă disprețuiesc vor fi disprețuiți. 31 Iată că vin zilele când voi reteza puterea ta și puterea familiei tatălui tău, astfel încât nu va mai fi niciun bătrân în familia ta. 32 Vei vedea necazul Locuinței Mele . Israel va avea parte de tot binele, însă în familia ta nu va mai fi niciodată vreun bătrân. 33 Doar pe unul dintre ai tăi nu-l voi îndepărta de la altarul Meu, ca să fac să ți se topească ochii și să ți se întristeze sufletul. Toți urmașii familiei tale vor muri în floarea vârstei.
34 Și acesta va fi pentru tine semnul care va veni asupra celor doi fii ai tăi, asupra lui Hofni și Fineas: amândoi vor muri într-o singură zi. 35 Eu Îmi voi ridica un preot credincios care va lucra după inima Mea și după sufletul Meu. Eu Însumi îi voi ridica acestuia o dinastie trainică, iar el va umbla înaintea unsului Meu pentru totdeauna. 36 Oricine va mai rămâne din familia ta va veni să se plece înaintea lui pentru o bucățică de argint și pentru o fărâmă de pâine și va zice: ‘Pune-mă, te rog, într-una dintre slujbele preoțești, ca să mănânc și eu o bucată de pâine’»“.