Slujitorii Noului Legământ
1 Începem noi iarăși să ne recomandăm pe noi înșine? Sau nu cumva avem nevoie, așa cum au unii, de scrisori de recomandare către voi sau de la voi? 2 Voi înșivă sunteți scrisoarea noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii, 3 fiind arătați că sunteți o scrisoare a lui Cristos prin slujirea noastră, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe table de piatră, ci pe niște table care sunt inimi de carne.
4 O astfel de încredere avem, prin Cristos, înaintea lui Dumnezeu. 5 Nu pentru că suntem capabili, prin noi înșine, să gândim ceva ca fiind de la noi. Dimpotrivă, competența noastră vine de la Dumnezeu, 6 Care ne-a și făcut capabili să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al literei, ci al Duhului, pentru că litera ucide, dar Duhul dă viață.
Gloria mai măreață a Noului Legământ
7 Dar dacă slujba morții, gravată în litere pe pietre, a fost cu glorie, astfel încât fiii lui Israel n-au putut să se uite la fața lui Moise, din cauza strălucirii feței lui, așa trecătoare cum era, 8 nu va fi, deci, slujba Duhului cu mai multă glorie? 9 Căci, dacă în slujba condamnării a fost glorie, cu mult mai mult slujba dreptății are din abundență glorie! 10 Fiindcă, în acest caz, ceea ce a fost glorificat, n-a fost, de fapt, glorificat, din cauza gloriei care o întrece cu mult. 11 Într-adevăr, dacă ceea ce era trecător a fost glorios, cu mult mai mult este glorios ceea ce rămâne.
12 Deci, fiindcă avem o astfel de speranță, ne comportăm cu mare îndrăzneală 13 și nu facem ca Moise, care își punea un văl peste față pentru ca fiii lui Israel să nu se uite la sfârșitul a ceea ce era trecător. 14 Însă mințile lor au fost împietrite. Căci până în ziua de azi, același văl rămâne neridicat când ei citesc din Vechiul Legământ, pentru că doar în Cristos acest văl este înlăturat. 15 Chiar până astăzi, oricând este citit Moise, pe inima lor este un văl, 16 dar atunci când cineva se întoarce la Domnul, vălul este luat. 17 Iar Domnul este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. 18 Iar noi toți, cu fața neacoperită, reflectând gloria Domnului ca într-o oglindă, suntem transformați după același chip al Său, din glorie în glorie. Și aceasta vine de la Domnul, Care este Duhul.
Noul legământ şi vechiul legământ
1 Începem iarăşi să ne recomandăm? Sau avem nevoie, ca alţii, de scrisori de recomandare pentru voi sau de la voi? 2 Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii. 3 Căci este limpede că voi sunteţi scrisoarea lui Hristos, alcătuită şi scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimilor voastre.
4 Avem această încredere înaintea lui Dumnezeu prin Hristos. 5 Nu că noi am fi în stare să gândim că ceva ar veni de la noi; puterea noastră vine de la Dumnezeu, 6 care ne face pe noi slujitorii noului legământ, nu ai literei, ci ai Duhului, fiindcă litera ucide, însă Duhul dă viaţă.
7 Iar dacă slujirea morţii, săpată în piatră, a fost atât de măreaţă încât fiii lui Israel nu puteau privi faţa lui Moise din cauza slavei trecătoare, 8 cu cât mai măreaţă şi mai slăvită nu va fi slujirea Duhului? 9 Căci dacă slujirea care a adus pedeapsa a fost slăvită, cu cât mai mult o va întrece în slavă slujirea dreptăţii? 10 Iar în această privinţă, ceea ce a fost slăvit atunci, nici măcar nu a fost slăvit, faţă de slava covârşitoare de acum. 11 Căci dacă ceea ce era trecător a fost slăvit, cu mult mai mult este slăvit ceea ce nu piere !
12 De aceea, fiindcă avem această nădejde, ne purtăm în toate pe faţă, 13 nu ca Moise, care îşi punea un văl pe faţă, astfel încât fiii lui Israel să nu privească sfârşitul a ceea ce era trecător. 14 Dar gândurile lor s-au împietrit. Fiindcă şi până în ziua de azi, la citirea vechiului legământ, rămâne acelaşi văl, care nu s-a mai ridicat, fiindcă este desfiinţat doar în Hristos. 15 Până astăzi, ori de câte ori este citit Moise, se aşterne un văl peste inimile lor, 16 dar, de fiecare dată când cineva se întoarce spre Domnul, vălul este dat la o parte. 17 Căci Domnul este Duhul şi oriunde este Duhul Domnului, acolo este libertate. 18 Iar noi toţi, cu faţa descoperită, vedem ca într-o oglindă slava Domnului şi în acelaşi timp suntem schimbaţi într-o slavă tot mai mare, prin Duhul Domnului.