Isus vindecă un om infirm la bazinul Betesda
1 După acestea, a avut loc o sărbătoare a iudeilor, și Isus S-a dus la Ierusalim. 2 În Ierusalim, aproape de Poarta Oilor, se află o baie publică, supranumită în ebraică „Betesda“, care are cinci porticuri. 3 În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, ologi și paralizați, care așteptau mișcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului cobora din când în când în bazin și tulbura apa. Și primul care pășea în el, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Și era acolo un om care zăcea de treizeci și opt de ani în neputința lui.
6 Isus l-a văzut pe acesta zăcând și, știind că era deja bolnav de multă vreme, i-a zis:
‒ Vrei să te faci sănătos?
7 Bolnavul I-a răspuns:
‒ Domnule, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când se tulbură apa și, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!
8 Isus i-a zis:
‒ Ridică-te, ia-ți patul și umblă!
9 Imediat omul s-a făcut sănătos, și-a ridicat patul și a început să umble.
În ziua aceea era Sabatul.
10 Prin urmare, iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat:
‒ Este ziua de Sabat. Nu-ți este permis să-ți ridici patul!
11 Însă el le-a răspuns:
‒ Cel Ce m-a făcut sănătos mi-a zis: „Ridică-ți patul și umblă!“.
12 Ei l-au întrebat:
‒ Cine este Omul Care ți-a zis: „Ridică-ți patul și umblă!“?
13 Dar cel vindecat nu știa cine este, pentru că Isus Se retrăsese din mulțimea care era în locul acela .
14 După acestea, Isus l-a găsit în Templu și i-a zis:
‒ Iată că te-ai făcut bine! Să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău.
15 Omul a plecat și i-a înștiințat pe iudei că Isus este Cel Care l-a făcut sănătos.
Lucrarea Fiului
16 Din cauza aceasta, iudeii Îl persecutau pe Isus, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat. 17 Însă Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu încă lucrează și acum, iar Eu de asemenea lucrez“. 18 Tocmai de aceea iudeii căutau și mai mult să-L omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua de Sabat, ci mai vorbea și despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându-Se astfel deopotrivă cu Dumnezeu.
19 Atunci Isus le-a răspuns și le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl , face și Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face El. Și Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să rămâneți uimiți. 21 Într-adevăr, așa cum Tatăl învie morții și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață oricui dorește El. 22 Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului, 23 pentru ca toți să-L onoreze pe Fiul așa cum Îl onorează pe Tatăl. Cel ce nu-L onorează pe Fiul nu-L onorează nici pe Tatăl, Care L-a trimis.
24 Adevărat, adevărat vă spun că, cine ascultă Cuvântul Meu și crede în Cel Ce M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce ascultă vor trăi. 26 Căci așa cum Tatăl are viața în Sine Însuși, tot așa I-a dat și Fiului să aibă viața în Sine Însuși 27 și I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu fiți uimiți de acest lucru, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 și vor ieși din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.
30 Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi; Eu judec după cum aud, și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.
Mărturia despre Fiul
31 Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, atunci mărturia Mea nu este adevărată. 32 Este un Altul Care mărturisește despre Mine și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33 Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34 Nu că Eu aș avea nevoie să primesc mărturie de la om, ci spun aceste lucruri pentru ca voi să fiți mântuiți. 35 El era candela care ardea și strălucea și voi ați vrut să vă veseliți pentru un ceas la lumina lui. 36 Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea, pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. 37 Și Tatăl, Care M-a trimis, mărturisește El Însuși despre Mine. Voi nu I-ați auzit niciodată glasul, nici nu I-ați văzut înfățișarea 38 și nu aveți Cuvântul Lui rămânând în voi, pentru că nu credeți în Acela pe Care L-a trimis El. 39 Voi cercetați Scripturile deoarece credeți că în ele aveți viață veșnică, dar tocmai acestea sunt cele care mărturisesc despre Mine. 40 Și nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață.
41 Eu nu urmăresc să primesc glorie de la oameni. 42 Dar vă cunosc, și știu că nu aveți în voi dragoste de Dumnezeu. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți. Dacă vine altul, în numele lui însuși, pe acela îl veți primi. 44 Cum puteți crede voi, care urmăriți să primiți glorie unii de la alții și nu căutați gloria care vine de la singurul Dumnezeu? 45 Să nu credeți că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui. Acuzatorul vostru este Moise, cel în care v-ați pus speranța. 46 Căci, dacă l-ați crede pe Moise, M-ați crede și pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47 Dar dacă nu credeți scrierile lui, cum veți crede cuvintele Mele?“
Vindecarea unui om paralizat la scăldătoarea Betesda
1 După acestea, a fost o sărbătoare a iudeilor şi Iisus a urcat la Ierusalim. 2 La Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În ele zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralizaţi. 5 Şi era acolo un om bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Iisus, văzându-l că zace şi ştiind că era bolnav de multă vreme, i-a spus: „Vrei să te însănătoşeşti?” 7 Cel bolnav I-a răspuns: „Doamne, nu am pe nimeni să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să ajung eu, altcineva coboară înaintea mea.” 8 Iisus i-a spus: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!” 9 Şi îndată omul s-a însănătoşit, şi-a luat patul şi a început să umble. Dar acea zi era o zi de sâmbătă. 10 Aşadar iudeii i-au spus celui care fusese vindecat: „Este sâmbătă, deci nu îţi este îngăduit să-ţi cari patul.” 11 El le-a răspuns: „Cel care m-a însănătoşit, acela mi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă!” 12 L-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă?” 13 Însă cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Iisus nu era de găsit, fiind multă lume în acel loc. 14 După acestea, Iisus l-a găsit în Templu şi i-a spus: „Iată, acum te-ai făcut bine. Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” 15 Omul a plecat şi le-a dat de ştire iudeilor că Iisus era cel care îl vindecase. 16 Din această cauză iudeii Îl urmăreau pe Iisus, fiindcă făcea aceste lucruri sâmbăta. 17 Dar Iisus le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum, şi lucrez şi Eu.” 18 Pentru aceasta iudeii căutau şi mai mult să-L omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua sâmbetei, dar Îl şi numea pe Dumnezeu Tatăl Său, făcându-se pe Sine egal cu Dumnezeu.
Unitatea dintre Dumnezeu Tatăl şi Fiul
19 Aşadar Iisus a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun, Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, ci doar ce Îl vede pe Tatăl făcând: fiindcă lucrurile pe care le face El, şi Fiul le face la fel. 20 Căci Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi Îi arată tot ce face şi-i va arăta lucrări şi mai mari decât acestea, aşa încât să vă uimiţi. 21 Căci după cum Tatăl îi învie pe cei morţi şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă cui vrea. 22 Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci I-a dat Fiului întreaga judecată, 23 ca toţi să-L cinstească pe Fiul după cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu Îl cinsteşte pe Fiul, nu Îl cinsteşte nici pe Tatăl care L-a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun că acela care îmi ascultă cuvântul şi crede în Cel care M-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul şi acum a venit, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei care-l vor auzi, vor trăi. 26 Căci după cum Tatăl are viaţă în Sine Însuşi, la fel I-a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine Însuşi. 27 Şi I-a dat puterea să judece, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu vă miraţi de aceasta, fiindcă vine ceasul în care toţi cei din morminte Îi vor auzi glasul 29 şi cei care au făcut fapte bune vor ieşi la înviere pentru viaţă, iar cei care au săvârşit răul vor ieşi la înviere pentru judecată.
30 Eu nu pot să fac nimic de la Mine Însumi: după cum aud, aşa judec, iar judecata Mea este dreaptă, fiindcă Eu nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
Martorii lui Iisus: Tatăl, Ioan, Iisus Însuşi
31 Dacă Eu dau mărturie pentru Mine, mărturia Mea nu este adevărată. 32 Altul este Cel care dă mărturie pentru Mine şi ştiu că mărturia pe care o dă pentru Mine este adevărată. 33 Voi aţi trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34 Dar Eu nu primesc mărturie de la un om, ci spun acestea ca să vă mântuiţi. 35 Ioan era făclia ce arde şi luminează, iar voi aţi vrut să vă bucuraţi o vreme de lumina lui. 36 Dar Eu am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan: lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, aceste lucrări dau mărturie pentru Mine că Tatăl M-a trimis. 37 Tatăl care M-a trimis, El a dat mărturie pentru Mine. Voi nici nu I-aţi auzit niciodată glasul, nici chipul nu I l-aţi văzut, 38 iar cuvântul Lui nu rămâne în voi, fiindcă nu-L credeţi pe acela pe care L-a trimis. 39 Cercetaţi Scripturile, fiindcă socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică: dar şi acestea dau mărturie pentru Mine 40 şi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă.
41 Nu primesc slavă de la oameni, 42 dar vă cunosc: nu aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi. Dacă cineva ar veni în numele lui însuşi, pe el l-aţi primi. 44 Cum puteţi crede voi, care vă daţi slavă unii altora, dar nu căutaţi slava care vine de la unicul Dumnezeu? 45 Să nu credeţi că Eu vă voi învinui înaintea Tatălui. Are cine să vă învinuiască: Moise, în care v-aţi pus nădejdea. 46 Căci dacă l-aţi fi crezut pe Moise, M-aţi fi crezut şi pe Mine, fiindcă el a scris despre Mine. 47 Dar dacă nu credeţi ce a scris el, cum veţi crede cuvintele Mele?”