Conspirație împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5, Mt. 14-16Mc. 14:1-2, Mc. 10-11Ioan 11:45-53)1 Se apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune „Paștele“. 2 Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să-L omoare pe Isus, dar se temeau de popor. 3 Atunci Satan a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece. 4 Acesta s-a dus la conducătorii preoților și la comandanții gărzii Templului și au discutat despre cum să-L dea pe mâna lor. 5 Ei s-au bucurat și s-au înțeles cu el să-i dea argint. 6 El a acceptat și căuta un prilej potrivit ca să-L dea pe mâna lor, în lipsa mulțimii.
Masa pascală
(Mt. 26:17-30Mc. 14:12-26Ioan 13:21-301 Cor. 11:23-25)7 Apoi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia jertfit mielul de Paște.
8 Isus i-a trimis înainte pe Petru și Ioan, zicând:
‒ Duceți-vă și pregătiți-ne jertfa de Paște, ca s-o mâncăm!
9 Ei L-au întrebat:
‒ Unde vrei s-o pregătim?
10 El le-a răspuns:
‒ Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un vas cu apă. Urmați-l până la casa în care va intra 11 și spuneți-i stăpânului casei astfel: „Învățătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“. 12 El vă va arăta sus o cameră mare și aranjată. Acolo să faceți pregătirile.
13 Ei s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus . Și au pregătit Paștele.
Cina Domnului
(Mt. 26:20-29Mc. 14:17-25Ioan 13:21-301 Cor. 11:23-25)14 Când a sosit ceasul, Isus S-a așezat să mănânce împreună cu apostolii.
15 El le-a zis: „Am dorit cu ardoare să mănânc împreună cu voi acest Paște, înainte de suferința Mea. 16 Căci vă spun că nu voi mai mânca din el până când nu își va găsi împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu“.
17 Și, luând un pahar, a mulțumit și a zis: „Luați-l și împărțiți-l între voi! 18 Căci vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până când va veni Împărăția lui Dumnezeu“.
19 Apoi a luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți lucrul acesta spre amintirea Mea“.
20 În același fel, după ce au mâncat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care este vărsat pentru voi. 21 Dar iată că mâna trădătorului Meu este cu Mine la masă. 22 Căci într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care El este trădat!“.
23 Ei au început să se întrebe unii pe alții cine să fie oare acela dintre ei care urmează să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare
(Mt. 20:25-28Mt. 19:28Mc. 10:42-45)24 Între ei a avut loc și o ceartă cu privire la cine să fie considerat cel mai mare dintre ei.
25 Atunci Isus le-a zis:
‒ Regii națiunilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiți „binefăcători“. 26 Dar voi să nu fiți așa! Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai mic, iar cel care conduce să fie precum cel care slujește. 27 Căci cine este mai mare, cel care șade la masă sau cel care slujește? Oare nu cel care șade la masă? Eu însă sunt între voi precum Cel Care slujește! 28 Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în încercările Mele. 29 De aceea și Eu vă ofer o împărăție, așa cum și Tatăl Meu Mi-a oferit-o Mie, 30 ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
Isus prevestește lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35Mc. 14:27-31Ioan 13:36-38)31 Simone, Simone, iată, Satan a cerut să vă cearnă așa cum se cerne grâul, 32 dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Iar când te vei întoarce, întărește-i pe frații tăi!
33 Petru I-a răspuns:
‒ Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar și la închisoare, și la moarte!
34 Isus i-a zis:
‒ Îți spun, Petru, că nu va cânta cocoșul astăzi până nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.
Îndemnuri pentru vremea încercării
35 Apoi le-a zis:
‒ Când v-am trimis fără săculeți cu bani, fără traistă și fără sandale, ați dus voi lipsă de ceva?
Ei au zis:
‒ De nimic.
36 El le-a zis:
‒ Acum, dimpotrivă, cel ce are un săculeț cu bani să-l ia! La fel și traista! Iar cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere una! 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ce este scris, și anume: „El a fost numărat alături de cei fără de Lege“ . Da, ce este scris despre Mine ajunge la împlinire.
38 Ei au zis:
‒ Doamne, iată aici două săbii!
El le-a zis:
‒ De-ajuns!
Isus Se roagă pe Muntele Măslinilor
(Mt. 26:36-46Mc. 14:32-42)39 Și ieșind afară, S-a dus, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor. Ucenicii L-au urmat și ei.
40 Când a ajuns în locul acela, le-a zis:
‒ Rugați-vă să nu cădeți în ispită!
41 Apoi S-a retras de lângă ei, cam la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și Se ruga, 42 zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, facă-se nu voia Mea, ci a Ta!“. 43 Atunci I s-a arătat un înger din Cer, ca să-L întărească. 44 Fiind în agonie, El Se ruga cu și mai multă ardoare, iar sudoarea Lui devenise ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45 Când S-a ridicat de la rugăciune și a venit la ucenici, i-a găsit adormiți de întristare.
46 El le-a zis:
‒ De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită!
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56Mc. 14:43-50Ioan 18:3-11)47 În timp ce El încă vorbea, iată că a venit o mulțime de oameni , iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s-a apropiat de Isus ca să-L sărute, 48 dar Isus i-a zis: „Iuda, cu un sărut Îl trădezi tu pe Fiul Omului?“.
49 Când cei din jurul lui Isus au văzut ce urma să se întâmple, au zis:
‒ Doamne, să lovim cu sabia?
50 Și unul dintre ei l-a lovit cu sabia pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă.
51 Însă Isus, răspunzând, a zis:
‒ Lăsați-i! Până aici!
Și atingându-Se de urechea acelui om , l-a vindecat. 52 Apoi Isus le-a zis conducătorilor preoților, comandanților gărzii Templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit cu săbii și ciomege, ca după un răsculat? 53 În fiecare zi când eram cu voi în Templu, n-ați întins mâinile împotriva Mea! Însă acesta este ceasul vostru și autoritatea întunericului“.
Lepădarea lui Petru
(Mt. 26:67-75Mc. 14:66-72Ioan 18:15-18, Ioan 25-27)54 După ce L-au arestat, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru Îl urma de departe. 55 După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au stat jos, Petru s-a așezat în mijlocul lor.
56 O slujnică, văzându-l șezând lângă foc, s-a uitat atent la el și a zis:
‒ Și acesta era cu El!
57 Dar el a negat, zicând:
‒ Nu-L cunosc, femeie!
58 După puțin timp, l-a văzut altcineva, care a zis:
‒ Și tu ești unul dintre ei!
Dar Petru a zis:
‒ Nu sunt, omule!
59 Cam o oră mai târziu, un altul a insistat, zicând:
‒ Cu siguranță și acesta era cu El, căci este galileean.
60 Dar Petru a zis:
‒ Omule, nu știu despre ce vorbești!
Și deodată, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61 Domnul S-a întors și S-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Domnul: „Astăzi, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. 62 Și, ieșind afară, a plâns mult.
Isus, batjocorit de cei din garda Templului
(Mt. 26:67-68Mc. 14:65)63 Oamenii, cei care-L păzeau pe Isus, Îl batjocoreau și-L băteau. 64 Și legându-L la ochi, Îl întrebau, zicând: „Profețește, cine este cel ce Te-a lovit?“. 65 Și rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui.
Isus înaintea Sinedriului
(Mt. 26:59-66Mc. 14:55-64Ioan 18:19-24)66 Când s-a făcut ziuă, Sfatul bătrânilor poporului, conducătorii preoților și cărturarii s-au întrunit și L-au adus pe Isus în sinedriul lor.
67 Ei au zis:
‒ Dacă Tu ești Cristosul, spune-ne!
Isus le-a răspuns:
‒ Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede, 68 iar dacă vă voi întreba, nicidecum nu-Mi veți răspunde, nici nu-Mi veți da drumul. 69 Dar, de acum încolo, Fiul Omului va fi așezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.
70 Toți au întrebat:
‒ Ești Tu deci Fiul lui Dumnezeu?
El le-a răspuns:
‒ Chiar voi înșivă spuneți că Eu sunt.
71 Atunci ei au zis:
‒ Ce nevoie mai avem de mărturie? Căci noi înșine am auzit-o din gura Lui!
Complotul împotriva lui Iisus
1 Se apropia sărbătoarea Azimelor, care se numeşte Paşte. 2 Iar marii preoţi şi cărturarii se gândeau cum să-L dea pieirii, temându-se de popor. 3 Dar Satana a intrat în Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era dintre cei doisprezece, 4 iar el a mers şi a vorbit cu marii preoţi şi căpeteniile oştirii, cum să-L dea pe mâna lor. 5 Ei s-au bucurat şi au hotărât să-i dea bani. 6 El s-a învoit şi căuta momentul potrivit să-L dea pe mâna lor departe de mulţime.
Instituirea Cinei Domnului
7 A venit şi ziua Azimelor, când trebuia să se jertfească Paştele. 8 Şi i-a trimis pe Petru şi pe Ioan, spunând: „Mergeţi şi pregătiţi-ne Paştele ca să mâncăm.” 9 Iar ei au zis: „Unde vrei să-l pregătim?” 10 El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, vă veţi întâlni cu un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra 11 şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul zice: unde este încăperea în care voi mânca Paştele cu ucenicii Mei? 12 Acela vă va arăta o sală mare, la etaj, aranjată. Acolo să pregătiţi.” 13 Plecând, au găsit aşa cum le spusese şi au pregătit Paştele.
14 Iar când a venit ceasul, S-a aşezat la masă împreună cu ucenicii. 15 Şi le-a spus: „Atât de mult Mi-am dorit să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de pătimirea Mea, 16 căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când se va împlini în Împărăţia lui Dumnezeu.” 17 Şi luând un potir şi mulţumind, a spus: „Luaţi-l şi împărţiţi-l între voi, 18 pentru că vă spun: nu voi mai bea de acum din rodul viţei până ce nu va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” 19 Şi luând pâine şi mulţumind, a frânt-o şi le-a dat-o spunând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceţi aceasta în amintirea Mea!” 20 După cină, a făcut la fel cu potirul, spunând: „Acest potir este noul legământ, în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21 Dar iată, mâna celui care Mă va vinde este cu Mine la masă. 22 Fiul Omului va merge după cum a fost hotărât, dar vai omului prin care este vândut!” 23 Iar ei au început să se întrebe unii pe alţii, care dintre ei este cel care avea să facă aceasta.
Cearta despre cine este mai mare
24 Şi s-a iscat o neînţelegere între ei: despre cine părea să fie mai mare. 25 El le-a spus: „Regii popoarelor domnesc peste ele şi cei care le stăpânesc sunt numiţi binefăcători. 26 Dar între voi să nu fie aşa, ci acela care este mai mare între voi să fie cel mai mic, iar cel care conduce ca cel care slujeşte. 27 Şi cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujeşte? Oare nu cel care stă la masă? Dar Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte. 28 Voi sunteţi cei care aţi rămas cu Mine în încercările Mele. 29 Şi eu vă rânduiesc Împărăţia aşa cum mi-a rânduit-o Tatăl Meu, 30 ca să mâncaţi şi să beţi la masă în Împărăţia Mea şi să staţi pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece triburi ale lui Israel.
31 Simon, Simon, iată, Satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu, 32 dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu scadă credinţa ta. Şi tu, când te vei întoarce, întăreşte-i pe fraţii tăi!” 33 Însă el I-a spus: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg şi în temniţă şi la moarte.” 34 Dar El i-a zis: „Îţi spun, Petre, nu va cânta azi cocoşul până ce nu Mă vei tăgădui de trei ori.”
35 Apoi le-a spus: „Când v-am trimis fără pungă şi fără desagă şi fără încălţări, aţi dus lipsă de ceva?” Ei au răspuns: „De nimic.” 36 Le-a zis: „Acum însă cine are pungă să o ia, la fel şi desaga, iar cine nu are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere. 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce stă scris: Şi a fost socotit cu cei fărădelege. Fiindcă se apropie de împlinire cele scrise despre Mine.” 38 Atunci ei I-au spus: „Doamne, iată aici două săbii.” Dar El le-a zis: „Destul!”
Iisus pe Muntele Măslinilor
39 Şi, ieşind, s-a îndreptat, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor, iar ucenicii l-au urmat. 40 Când au ajuns acolo, le-a spus: „Rugaţi-vă să nu cădeţi în ispită!” 41 Iar El s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, se ruga: 42 „Tată, dacă vrei, îndepărtează de Mine paharul acesta. Dar nu voia Mea, ci a Ta să fie!” 43 Atunci I s-a arătat un înger din cer şi l-a întărit. 44 Dar El, intrând în agonie, se ruga şi mai stăruitor. Şi sudoarea I s-a făcut ca nişte picături de sânge ce cădeau pe pământ. 45 Şi când s-a ridicat de la rugăciune şi a mers la ucenici, i-a găsit adormiţi de tristeţe 46 şi le-a spus: „De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă să nu intraţi în ispită!”
Arestarea lui Iisus
47 Pe când le vorbea încă, a venit o mulţime, iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Iisus şi L-a sărutat. 48 Iisus i-a spus: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49 Iar cei din jurul lui, văzând ce se întâmplă, I-au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Şi unul dintre ei l-a lovit pe slujitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Iisus a răspuns: „Lăsaţi! Ajunge!” Şi, atingându-i urechea, l-a vindecat. 52 Apoi Iisus a spus marilor preoţi, gărzilor de la Templu şi bătrânilor care veniseră după El: „Aţi venit cu săbii şi ciomege ca după un tâlhar. 53 Zi de zi eram cu voi în Templu şi n-aţi pus mâna pe Mine, dar acesta este ceasul vostru şi stăpânirea întunericului.”
54 După ce L-au prins, L-au luat şi L-au dus la casa marelui preot. Petru Îl urma de la distanţă. 55 Pentru că unii făcuseră un foc în mijlocul curţii şi stăteau în jurul lui, s-a aşezat şi Petru în mijlocul lor. 56 Când l-a văzut cum stătea la foc, o slujnică l-a privit ţintă şi a spus: „Şi acesta era cu El.” 57 Dar el a tăgăduit: „Nu-L cunosc, femeie!” 58 După puţin timp l-a văzut şi altul şi i-a zis: „Şi tu eşti dintre ai Lui.” Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt!” 59 Peste vreun ceas, altul stăruia: „Sigur era cu El, fiindcă e galileean.” 60 Dar Petru i-a răspuns: „Omule, nu ştiu despre ce vorbeşti!” Îndată, pe când vorbea încă, a cântat cocoşul. 61 Atunci, întorcându-se, Domnul l-a privit pe Petru. Iar Petru şi-a amintit de cuvântul Domnului, cum îi spusese: „Astăzi, înainte de a cânta cocoşul, Mă vei tăgădui de trei ori.” 62 Şi, ieşind, a plâns amar.
63 Oamenii care Îl păzeau pe Iisus, Îl batjocoreau şi-L băteau. 64 Apoi l-au legat la ochi şi Îl întrebau: „Profeţeşte! Cine Te-a lovit?” 65 Şi ziceau multe altele împotriva lui, hulind.
Iisus înaintea Sinedriului
66 Când s-a făcut ziuă, s-au adunat bătrânii poporului, marii preoţi şi cărturarii, L-au dus înaintea sinedriului lor şi 67 spuneau: „Dacă Tu eşti Hristos, spune-ne!” Dar El le-a răspuns: „Dacă vă spun, nu Mă veţi crede nicidecum. 68 Dacă vă întreb, nu-Mi veţi da nici un răspuns. 69 De acum însă Fiul Omului va fi aşezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Atunci ei I-au zis: „Eşti Tu, aşadar, Fiul lui Dumnezeu?” El le-a răspuns: „Voi înşivă spuneţi că Eu sunt.” 71 Ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Chiar noi am auzit-o din gura Lui.”