Liderii religioși decid să-L condamne pe Isus
(Mc. 15:1Lc. 23:1Ioan 18:28-32)
1 Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2 Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul.
Iuda se spânzură
(F.A. 1:16-20)
3 Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți la conducătorii preoților și la bătrâni, 4 zicând:
‒ Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat!
Ei i-au răspuns:
‒ Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
5 Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie, pentru că sunt preț de sânge“. 7 Și, după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei terenul olarului, ca loc de înmormântare pentru străini. 8 Iată de ce terenul acela a fost numit „Terenul Sângelui“ până în ziua de azi. 9 Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
„Au luat cei treizeci de arginți,
prețul Celui prețuit,
la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel,
10 și i-au dat pe terenul olarului,
așa cum mi-a poruncit Domnul“ .
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5Lc. 23:2-5Ioan 18:29-38)
11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului.
Guvernatorul L-a întrebat, zicând:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus a zis:
‒ Tu o spui!
12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mc. 15:6-15Lc. 23:13-25Ioan 18:39–19:16)
15 Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un deținut pe care-l voiau ei. 16 La acea vreme aveau un deținut vestit, numit Isus Barabba.
17 Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat:
‒ Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“.
20 Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât.
21 Guvernatorul a răspuns, zicându-le:
‒ Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez?
Ei au zis:
‒ Pe Barabba!
22 Pilat a zis:
‒ Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toții:
‒ Să fie răstignit!
23 El i-a întrebat:
‒ Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
‒ Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând:
‒ Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25 Și tot poporul, răspunzând, i-a zis:
‒ Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!
26 Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20Ioan 19:2-3)
27 Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie roșie, 29 au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!“. 30 Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
(Mc. 15:21-32Lc. 23:26-43Ioan 19:17-24)
32 Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“ , 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.
35 După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți pentru ele, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au tras la sorți pentru cămașa Mea“ . 36 Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. 37 Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris:
„Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.
38 Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați, unul la dreapta, iar altul la stânga Lui .
39 Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, dă-Te jos de pe cruce!“.
41 Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: 42 „Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“. 44 La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41Lc. 23:44-49Ioan 19:28-37)
45 De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lema sabactani?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“.
47 Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“.
48 Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“.
50 Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.
51 Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.
54 Centurionul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“.
55 Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. 56 Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47Lc. 23:50-56Ioan 19:38-42)
57 Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată 60 și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62 A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63 și i-au zis:
‒ Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“. 64 Așadar, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“. Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65 Pilat le-a răspuns:
‒ Aveți o gardă. Duceți-vă și întăriți-l cum știți!
66 Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra.
Iisus înaintea lui Pilat şi moartea lui Iuda
1 Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat. 3 Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor 4 şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” 7 Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel 10 şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul .
Iisus înaintea lui Pilat
11 Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.
Condamnarea lui Iisus
15 De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?” 18 Căci ştia că din invidie Îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza Lui.” 20 Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L omoare. 21 Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii. 23 Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24 Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte! 25 Şi tot poporul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” 26 Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
27 Soldaţii procuratorului L-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Ave , regele iudeilor!” 30 Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea şi moartea lui Iisus
32 Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii” 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi. 36 Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37 Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui. 39 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40 şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!” 41 Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42 „Pe alţii i-a mântuit, dar pe El Însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” 44 Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. 45 De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani ?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ?” 47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!” 48 Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul. 51 Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. 53 Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora. 54 Centurionul şi cei care-L păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.
Înmormântarea lui Iisus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus. 58 El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-un giulgiu curat 60 şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. 62 A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia! 64 Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” 66 Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.