Credincioșia lui Dumnezeu
1 Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2 Acestea sunt mari în toate privințele. Mai întâi, pentru că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Și ce dacă unii n-au crezut? Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4 În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie dovedit adevărat și fiecare om să fie dovedit mincinos, după cum este scris:
„Așa încât Tu să fii dovedit drept
în cuvintele Tale
și să ieși învingător când judeci“ .
5 Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept când Își dezlănțuie mânia? (Vorbesc în felul oamenilor.) 6 În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu strălucește și mai mult spre gloria Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8 Și de ce să nu facem fapte rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă.
Niciun om nu este drept
9 Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni? Nicidecum! Căci i-am acuzat deja pe toți, atât pe iudei, cât și pe greci, că sunt sub păcat, 10 așa cum este scris:
„Nu există niciun om drept, niciunul măcar !
11 Nu există niciunul care să înțeleagă!
Nu există niciunul care să-L caute pe Dumnezeu!
12 Toți s-au rătăcit;
au ajuns, cu toții, corupți.
Nu mai există niciunul care să facă binele,
niciunul măcar!“
13 „Gâtul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor ei înșală“ .
„Sub buzele lor este venin de viperă“ .
14 „Gura le este plină de blestem și amărăciune“ .
15 „Picioarele lor se grăbesc să verse sânge;
16 prăpădul și nenorocirea se află pe căile lor
17 și n-au cunoscut calea păcii“ .
18 „Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“ .
19 Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credință
21 Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți, 22 și anume dreptatea dată de Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu se face nicio diferență. 23 Fiindcă toți au păcătuit și sunt lipsiți de gloria lui Dumnezeu, 24 dar sunt îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus. 25 Dumnezeu L-a înfățișat ca jertfă de ispășire, prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele comise în trecut, 26 pentru ca, în vremea de acum, să-Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să-l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.
27 Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28 deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29 Sau poate Dumnezeu este doar Dumnezeul iudeilor? Nu este și al neevreilor? Da, este și al neevreilor, 30 deoarece este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31 Prin urmare, desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi confirmăm Legea.
1 Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2 Este mare în toate privinţele! În primul rând, iudeilor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Şi ce dacă unii n-au crezut? Oare necredinţa lor va desfiinţa credincioşia lui Dumnezeu? 4 Nicidecum! Dumnezeu trebuie să fie adevărat, iar orice om mincinos, după cum stă scris:
Ca să fii îndreptăţit în cuvintele tale
şi să biruieşti la judecată!
5 Dar dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care-şi revarsă mânia? Vorbesc ca un om. 6 Nicidecum! Căci altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Şi, iarăşi, dacă prin minciuna mea adevărul lui Dumnezeu a prisosit spre slava Lui, de ce mai sunt eu judecat ca păcătos? 8 Oare nu aşa suntem noi defăimaţi şi spun unii că zicem noi: „Să facem cele rele ca să vină cele bune”? Pedeapsa lor este dreaptă.
Toţi sunt condamnaţi, dar sunt mântuiţi prin credinţa în Iisus
9 Şi atunci? Avem noi vreo întâietate faţă de ei? Nicidecum! Fiindcă am dovedit mai înainte că şi iudeii şi grecii sunt toţi sub păcat, 10 după cum stă scris:
Nimeni nu este drept, nici măcar unul.
11 Nu este nici unul care să înţeleagă,
nu este nici unul care să-L caute pe Dumnezeu.
12 Toţi s-au abătut, cu toţii s-au făcut netrebnici.
Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
13 Gâtlejul lor e un mormânt deschis,
cu limbile lor au urzit viclenii,
pe buzele lor au venin de aspidă.
14 Gura lor este plină de blestem şi de cuvinte amare.
15 Le sunt sprintene picioarele spre vărsarea de sânge,
16 Pustiire şi nenorocire este pe căile lor,
17 iar calea păcii nu au cunoscut-o.
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor.
19 Dar ştim că toate cele spuse de Lege sunt spuse celor care sunt sub Lege, ca orice gură să fie închisă şi toată lumea să fie găsită vinovată faţă de Dumnezeu. 20 Căci prin faptele Legii nimeni nu va fi îndreptăţit înaintea Lui, pentru că prin Lege vine cunoaşterea păcatului.
21 Acum însă fără vreo legătură cu Legea, s-a arătat dreptatea lui Dumnezeu, fiind mărturisită de Lege şi de Profeţi, 22 dreptatea lui Dumnezeu, prin credinţa în Iisus Hristos, pentru toţi cei ce cred. Căci nu este nici o deosebire, 23 fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24 Şi sunt făcuţi drepţi printr-un dar, prin harul Lui, prin răscumpărarea în Hristos Iisus, 25 pe care Dumnezeu L-a rânduit de mai înainte să fie ispăşire, prin credinţa noastră în sângele Său, ca să-şi arate dreptatea, trecând cu vederea păcatele de mai înainte. 26 În îngăduinţa Lui, Dumnezeu a făcut aceasta ca să-şi arate dreptatea în vremea de acum, ca să fie El Însuşi drept şi să-l facă drept pe cel ce crede în Iisus.
27 Prin urmare, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin care lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei. 28 Fiindcă noi credem că omul se îndreptăţeşte prin credinţă, fără faptele Legii. 29 Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este şi al neamurilor? Ba da, şi al neamurilor! 30 De vreme ce este un singur Dumnezeu care pe cei circumcişi îi va face drepţi prin credinţă, iar pe cei necircumcişi, tot prin credinţă. 31 Aşadar, desfiinţăm noi Legea prin credinţă? Nicidecum! Dimpotrivă, noi întărim Legea!