1 Vai de cei ce decretează hotărârile nelegiuirii
și de legiuitorii care scriu asuprirea,
2 ca să-i priveze de drepturi pe cei nevoiași
și să răpească dreptatea celor săraci din poporul meu,
făcând astfel din văduve prada lor
și jefuindu-i pe orfani.
3 Ce veți face în ziua pedepsei,
în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări?
La cine veți fugi după ajutor?
Unde vă veți lăsa bogăția?
4 Unii se vor pleca printre prizonieri
sau vor cădea printre cei uciși.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a calmat,
iar mâna Sa este încă întinsă.
Judecata Domnului asupra Asiriei
5 „Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele,
cel care ține în mâna lui bățul furiei Mele!
6 L-am trimis împotriva unei națiuni lipsite de evlavie
și i-am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt furios,
ca să ia pradă, să ia captură
și să-l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum.
7 Dar nu aceasta plănuiește el
și nu așa gândește în inima lui,
ci inima lui este pentru a nimici
și pentru a distruge nu puține națiuni.
8 El zice: «Oare nu sunt toți conducătorii mei regi?
9 Oare nu este Calno asemenea Carchemișului?
Nu este Hamatul asemenea Arpadului?
Sau Samaria asemenea Damascului?
10 Așa cum mâna mea a găsit împărățiile idolilor,
ale căror chipuri cioplite erau mai mărețe decât cele din Ierusalim și Samaria,
11 așa cum am făcut Samariei și idolilor ei,
tot așa voi face și Ierusalimului și idolilor lui!»“.
12 Când Stăpânul Își va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion și împotriva Ierusalimului, va spune : „Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui arogante și pentru mândria privirii lui sfidătoare. 13 Pentru că el zice:
«Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta,
și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput.
Am dat la o parte granițele popoarelor,
le-am jefuit de bogății
și, ca un viteaz, le-am subjugat locuitorii.
14 Mâna mea a găsit, ca pe un cuib,
bogăția popoarelor.
Ca unul care adună ouăle uitate,
așa am adunat tot pământul
și nimeni n-a mișcat vreo aripă,
n-a deschis gura,
nici n-a ciripit!»“.
15 Se va mândri oare securea înaintea celui ce o mânuiește?
Se va înălța oare fierăstrăul mai presus de cel ce-l folosește?
Ca și cum nuiaua l-ar ridica pe cel ce o ridică,
sau ca și cum toiagul l-ar ridica pe cel ce nu este din lemn!
16 De aceea Stăpânul, Domnul Oștirilor,
va trimite o boală nimicitoare printre oamenii lui viguroși,
iar sub gloria lui se va aprinde un pârjol, ca pârjolul focului.
17 Lumina lui Israel va deveni un foc,
iar Sfântul său, o flacără.
Într-o singură zi ea va arde
și va distruge toți spinii și mărăcinii lui.
18 Splendoarea pădurii lui și a livezii lui
va fi distrusă în întregime
și va ajunge ca un bolnav care se stinge.
19 Rămășița copacilor din pădurea sa va fi atât de mică,
încât și un copil ar putea scrie numărul lor.
Rămășița lui Israel
20 În ziua aceea, rămășița lui Israel
și supraviețuitorii Casei lui Iacov
nu se vor mai sprijini pe cel ce-i lovea,
ci se vor sprijini, cu adevărat, pe Domnul, Sfântul lui Israel.
21 O rămășiță se va întoarce –
rămășița lui Iacov –
la Dumnezeul cel puternic.
22 Chiar dacă poporul tău Israel ar fi ca nisipul mării,
doar o rămășiță din el se va întoarce.
Distrugerea este hotărâtă,
făcând să se reverse astfel dreptatea.
23 Căci distrugerea și ce s-a hotărât,
Stăpânul, Domnul Oștirilor, le va duce la îndeplinire
în mijlocul întregii țări.
24 De aceea, așa vorbește Stăpânul, Domnul Oștirilor:
„Poporul Meu, care locuiești în Sion,
nu te teme de asirieni, când ei te lovesc cu nuiaua
și își înalță bățul împotriva ta,
așa cum au făcut și egiptenii,
25 pentru că, foarte curând, mânia Mea împotriva ta va înceta
și furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor“.
26 Domnul Oștirilor îi va bate cu un bici,
așa cum l-a bătut pe Midian la stânca Oreb,
și Își va înălța toiagul asupra mării,
așa cum a făcut în Egipt.
27 În ziua aceea, povara lui va fi îndepărtată de pe umărul tău
și jugul lui de pe gâtul tău;
jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii.
28 A ajuns la Aiat,
a trecut prin Migron,
iar la Micmaș și-a lăsat lucrurile.
29 Au traversat trecătoarea.
„În Gheva este un han pentru noi!“
Rama tremură,
iar Ghiva lui Saul fuge.
30 Înalță-ți glasul, fiică a Gallimului!
Fii atentă, Laișa!
Săracul Anatot!
31 Madmena fuge,
locuitorii Ghebimului caută scăpare.
32 Astăzi va face un nou popas la Nob,
de unde va amenința cu pumnul muntele fiicei Sionului,
dealul Ierusalimului.
33 Iată, Stăpânul, Domnul Oștirilor,
taie crengile cu o forță înspăimântătoare.
Cei aflați la înălțime vor fi tăiați,
și cei înalți vor fi doborâți.
34 El va reteza desișurile pădurii cu securea,
și Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreț.
1 Vai de cei ce rostesc hotărâri nelegiuite și de cei ce scriu porunci nedrepte, 2 ca să nu facă dreptate săracilor și să răpească dreptul nenorociților poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor și să jefuiască pe orfani! 3 „Ce veți face voi în ziua pedepsei și a pieirii care va veni din depărtare peste voi? La cine veți fugi după ajutor și unde vă veți lăsa bogăția?” 4 Unii vor fi îngenuncheați între cei prinși în război, iar alții vor cădea între cei morți. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește și mâna Lui tot întinsă este.
Asirianul smerit. Vremurile lui Mesia
5 „Vai de asirian”, zice Domnul, „nuiaua mâniei Mele, care poartă în mână toiagul urgiei Mele! 6 I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimis împotriva unui popor pe care sunt mâniat, ca să-l prădeze și să-l jefuiască, să-l calce în picioare ca noroiul de pe ulițe. 7 Dar el nu judecă așa și nu acesta este gândul inimii lui, ci el nu se gândește decât să nimicească, decât să prăpădească neamurile cu grămada. 8 Căci el zice: ‘Nu sunt voievozii mei tot atâția împărați? 9 Nu s-a întâmplat cu Calno la fel ca și cu Carchemișul? Nu s-a întâmplat cu Hamatul ca și cu Arpadul? Nu s-a întâmplat Samariei la fel ca Damascului? 10 După cum mâna mea a pus stăpânire pe împărățiile idolilor (unde erau mai multe icoane decât la Ierusalim și în Samaria), 11 cum am făcut Samariei și idolilor ei, nu voi face și Ierusalimului și icoanelor lui?’” 12 Dar, după ce Domnul Își va împlini toată lucrarea pe muntele Sionului și la Ierusalim, „voi pedepsi”, zice Domnul, „pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate și pentru trufia privirilor lui semețe, 13 căci el a zis: ‘Prin puterea mâinii mele am făcut aceste lucruri și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor și le-am jefuit vistieriile și, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce ședeau pe scaunele lor de domnie; 14 am pus mâna pe bogățiile popoarelor ca pe un cuib și, cum se strâng niște ouă părăsite, așa am strâns eu tot pământul: niciunul n-a mișcat vreo aripă, nici n-a deschis ciocul ca să ciripească.’ 15 Se fălește oare securea împotriva celui ce se slujește de ea? Sau se mândrește fierăstrăul față de cel ce-l mânuiește? Ca și cum nuiaua ar mișca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!” 16 De aceea Domnul Dumnezeul oștirilor va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici și între aleșii lui va izbucni un pârjol, ca pârjolul unui foc. 17 Lumina lui Israel se va preface în foc și Sfântul lui, într-o flacără care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui într-o zi. 18 Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii și a câmpiilor lui, de va fi ca un bolnav care cade în leșin. 19 Ceilalți copaci din pădurea lui vor putea fi numărați și un copil le-ar putea scrie numărul. 20 În ziua aceea, rămășița lui Israel și cei scăpați din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea, ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfântul lui Israel. 21 O rămășiță , rămășița lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. 22 Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuși numai o rămășiță se va întoarce, căci nimicirea este hotărâtă, făcând să se reverse dreptatea. 23 Și nimicirea aceasta, care a fost hotărâtă, Domnul Dumnezeul oștirilor o va aduce la îndeplinire în toată țara. 24 Totuși, așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor: „Poporul Meu care locuiești în Sion, nu te teme de asirian; da, el te lovește cu nuiaua și își ridică toiagul asupra ta, cum făceau egiptenii . 25 Dar , peste puțină vreme, pedeapsa va înceta și mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească.” 26 Domnul oștirilor va învârti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stânca Oreb, și Își va mai ridica toiagul o dată asupra mării, ca odinioară în Egipt. 27 În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău și jugul lui de pe gâtul tău, ba încă jugul va crăpa de grăsime . 28 El vine asupra Aiatului, străbate Migronul, își lasă calabalâcul la Micmaș. 29 Trec trecătoarea , se culcă la Gheba ; Rama tremură, Ghibea lui Saul o ia la fugă. 30 Ridică-ți glasul, fiica Galimului! Ia seama, Lais ! Vai de tine, Anatot! 31 Madmena se împrăștie, locuitorii din Ghebim fug. 32 Încă o zi de oprire la Nob, și amenință cu mâna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33 Iată, Domnul Dumnezeul oștirilor taie crăcile cu putere; cei mai mari sunt tăiați, cei mai înalți sunt doborâți. 34 Dă jos cu fierul crângul pădurii și Libanul cade sub mâna Celui Puternic.