Isus și tradiția bătrânilor
(Mc. 7:1-23)1 Atunci niște farisei și niște cărturari din Ierusalim s-au apropiat de Isus, zicând:
2 ‒ De ce ucenicii Tăi încalcă tradiția bătrânilor? Căci ei nu-și spală mâinile înainte să mănânce pâine.
3 Isus, răspunzând, le-a zis:
‒ Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre? 4 Căci Dumnezeu a zis: „Să-ți respecți tatăl și mama“ și „Cel ce-și vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“ . 5 Însă voi ziceți: „Cel ce îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu », 6 acela nu mai este dator să-și respecte tatăl sau mama“ . Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră. 7 Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:
8 „Poporul acesta Mă onorează cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
9 Degeaba însă Mi se închină ei,
dând ca învățături
niște porunci de-ale oamenilor!“.
Lucrurile care îl întinează pe om
10 Isus a chemat mulțimea și a zis: „Ascultați și înțelegeți! 11 Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“.
12 Atunci ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
‒ Știi că fariseii s-au simțit insultați când au auzit aceste cuvinte?
13 Isus , răspunzând, a zis:
‒ Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi smulsă. 14 Lăsați-i! Sunt niște călăuze oarbe pentru cei orbi. Și dacă un orb călăuzește un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.
15 Petru, răspunzând, I-a zis:
‒ Explică-ne pilda aceasta!
16 Isus a zis:
‒ Și voi sunteți încă fără pricepere? 17 Nu înțelegeți că orice intră în gură ajunge în stomac, apoi este dat afară în latrină? 18 Dar ceea ce iese din gură vine din inimă și aceea îl întinează pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, preacurviile, furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile. 20 Acestea sunt lucrurile care îl întinează pe om. Dar a consuma mâncare cu mâinile nespălate nu-l întinează pe om.
Credința canaanitei
(Mc. 7:24-30)21 Isus S-a retras de acolo și S-a dus în părțile Tyrului și Sidonului.
22 Și iată că o femeie canaanită, venind din regiunile acelea, striga, zicând:
‒ Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fata mea este posedată cumplit de un demon.
23 Isus nu i-a răspuns niciun cuvânt.
Ucenicii s-au apropiat și L-au rugat, zicând:
‒ Ajut-o și las-o să plece, căci strigă după noi.
24 El însă, răspunzând, a zis:
‒ Eu nu am fost trimis decât la oile pierdute ale Casei lui Israel.
25 Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând:
‒ Doamne, ajută-mă!
26 Isus , răspunzând, a zis:
‒ Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
27 Însă ea a zis:
‒ Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28 Atunci Isus, răspunzând, i-a zis:
‒ O, femeie, mare este credința ta! Să ți se facă după cum dorești.
Și fata ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.
Isus vindecă mulți oameni bolnavi
(Mc. 7:31-37)29 Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S-a așezat acolo. 30 Au venit la El mulțimi mari de oameni , având cu ei ologi, orbi, schilozi, muți și mulți alți bolnavi . Ei i-au așezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31 astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L-au glorificat pe Dumnezeul lui Israel.
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mc. 8:1-10)32 Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis:
‒ Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce. Nu vreau să-i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum.
33 Ucenicii I-au zis:
‒ De unde să luăm atâtea pâini în deșertul aceasta , ca să săturăm atâta mulțime?
34 Isus i-a întrebat:
‒ Câte pâini aveți?
Ei au zis:
‒ Șapte… și câțiva pești.
35 Și poruncind mulțimii să se așeze pe pământ, 36 Isus a luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit mulțimilor. 37 Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii. 39 După ce a lăsat mulțimile să plece, Isus S-a urcat în barcă și S-a dus în regiunile Magadanului.
O thoimos le vastengo. Ăc giuvli Canaaneanca. Ștar mii manuș si ceailiarde.
1 Atunci avile catar o Ierusalimo, c‐o Iisus, ăl fariseia hai ăl sicadine, hai phende: 2 Sostar Che ucenicea ușteaven e datina le phurengo? On ni thoven‐pe p‐ăl vast cana han marno. 3 Ta Ou boldea, hai phendea‐lenghe: Ta sostar vi tume ușteaven e porunca le Devleschi, anda tumari datina? 4 Că o Del phendea: Cinstisar che dades hai che da, hai sao dela armaia pe dades or pe da, te terminil merimasa. 5 Ta tume phenen: Codoua sao phenela pe dadesche, or pe da che: Sosa daștiuas te ajutiv‐tu si o daro le Devlesco, 6 Codoua ni cinstil pe dades or pe da; hai dinen rigate so phenel o Del anda tumari datina. 7 Cior garade, mișto proorocisardea o Isaia anda tumende, cana phendea: 8 «Cadal manuș cinstin‐Man le mosa, ta lengo ilo si dur Mandar. 9 Hai si chanci că on cinstin‐Man, sichindos sicavimata so si porunci manușănghe». 10 Hai dindos mui Peste le manușăn but, phendea‐lenghe: Așunen hai hachiaren: 11 Na so ciol o manuș and‐o mui macril‐les hai so înclel anda o mui le manușăsco, codoia macril‐les. 12 Atunci pașîle Leste Lesche ucenice, hai phende: Gianes c‐ăl fariseia, cana așunde so phendean, pedechisaile dă chio dimos duma, hai holeaile? 13 Hai Ou boldea hai phendea: Orso răsado cai nas ciutino cathar Muro Dad opral, avel țîrdino anda‐i phuî. 14 Muchen‐len; si manuș coră cai înghiaren avre corăn; hai cana ăc coro înghiarel avre corăs, el dui peren and‐ăc than hanado. 15 Ta o Petro astardea hai phendea: Cher‐amen te hachiaras cadai pilda. 16 Ou phendea: Acana i tume sen bi‐hachiarde? 17 Ni hachiaren că sea so gial and‐o mui gial and‐o păr hai pala codoia des‐les avri? 18 Hai cola so încalaves and‐o mui aven anda o ilo, hai codola macrin le manușăs. 19 Anda o ilo înclen: ăl gîndurea ăl nasul, ăl mundarimata, ăl traimata avre giuvleasa, ăl buchea lajeaveste, ăl ciorimata, ăl phenimata ăl hohamne, ăl hule. 20 Cadala si cai macrin le manușăs, ta te has le vastența bithode ni macril le manușăs. 21 Înclindos othar o Iisus teleardea and‐ăl thana le Tirosche hai le Sidonosche. 22 Hai eta c‐ăc giuvli Canaaneanca anda codol thana înclindos mui, hai phenelas: Aven‐Tu mila mandar, Devla, Ciao le Davidosco! Mîri cei nasul si chinuime catar ăc beng. 23 Ou ni dea duma lasa chanci: Pașîndos, Lesche ucenice rughisarde‐Les, hai phende: Much‐la, că eta del mui pala amende. 24 Ou boldea hai phendea: Nai sem dino drom numa c‐ăl bacrea ăl hasardea and‐o cher le Israelosco. 25 Ta oi, avindos Leste, dinea cocea, hai phendea: Devla, na muchma. 26 Ta Ou boldea hai phendea: Nai mișto te les o marno le ciauărănghe hai te ciudes‐les c‐ăl giuchel. 27 Ta oi phendea: Cadea si, Devla, ta i ăl giuchel han and‐ăl prușuca cai pheren catar e sinia lenghe stăpînenghi. 28 Atunci, boldindos, o Iisus phendea‐lache: Giuvlie, baro si chio pachiamos; cherdol‐pe tuche sar tu cames, hai sastil lachi cei andă codou ceaso. 29 Hai nachindos o Iisus othar, avilo pașa o pai le Galileaco, uștilo p‐o plai, hai beșlo othe. 30 Hai but manuș avile Leste, mașcar lende sas banghe, coră, aver ni denas duma, bi‐vastengo, but hai but ciute‐le cai Lesche pîrne, hai Ou sasteardea‐le. 31 Codol but manuș mirinas‐pe dichindos colen cai ni dine duma acana denas duma, colen bi‐vastengo sastearde, ăl banghe phirenas, ăl coră dichenas, hai slăvinas le Devles le Israelosco. 32 O Iisus, dindos mui Peste Pe ucenicen, phendea: Mila si Manghe catar cadal but manuș, că eta si trin ghesa dă cana ajuchearen pașa Mande hai nai so te han; te dau lenghe drom bocailo ni camau, caște na peren tele chinimastar. 33 Hai ăl ucenicea phende‐Lesche: Cathar te avel‐ame, and‐ăl thana mulane, cadichi marne, te ceailiaras cadichi manuș? 34 Hai o Iisus pușlea‐le: Cabor marne si tumen? Hai on phende: Efta hai țîra maciora. 35 Poruncisardea le bute manușănghe te beșăn tele pe phuî. 36 Lilea ăl efta marne hai codol mace, hai naisarindos, phaglea hai dinea că Pe ucenice, hai Lesche ucenicea le manușăn. 37 Hai hale sea ta ceailile hai lile efta tîrne pherde sosa acilo h‐ăl prușuca. 38 Hai codola cai hale ghindolaspe c‐ăl ștar mii murș, afer anda‐l ciauără hai ăl giuvlea. 39 Pala cadaia dinea o drom codol manușănghe, uștilo and‐ăc corabia hai ghelo and‐ăl thana Magdala.