Predica de pe Munte
Fericirile
(Lc. 6:20-23)1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte. După ce S-a așezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2 El Și-a deschis gura și a început să-i învețe, zicând:
3 „Fericiți sunt cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
4 Fericiți sunt cei ce jelesc,
căci ei vor fi mângâiați!
5 Fericiți sunt cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul!
6 Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7 Fericiți sunt cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Fericiți sunt cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Fericiți sunt cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!
10 Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
11 Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în Ceruri! Căci tot așa i-au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.
Sarea pământului și lumina lumii
(Mc. 9:50Lc. 11:33Lc. 14:34-35)13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată? Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15 Și nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună sub un obroc, ci o așază pe un sfeșnicar și, astfel, luminează pentru toți cei din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L glorifice pe Tatăl vostru Care este în Ceruri.
Isus și împlinirea Legii
(Lc. 16:17)17 Să nu credeți că am venit să distrug Legea sau Profeții. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă sau o parte a vreunei litere nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, acesta va fi numit «cel mai mic» în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel , acesta va fi numit «mare» în Împărăția Cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Despre mânie și ucidere
(Lc. 12:58-59)21 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!». Oricine ucide va fi supus judecății. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, fără motiv, va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule» va fi supus judecății Sinedriului; iar cel ce-i va zice: «Nebunule» va fi supus judecății focului gheenei.
23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului. Du-te, mai întâi, și împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25 Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, în timp ce ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna gardianului închisorii și să fii aruncat apoi în închisoare! 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant!
Despre adulter
(Mt. 18:8-9Mc. 9:43-48)27 Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!». 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29 Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l și aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ți piară una dintre părțile trupului, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie-o și arunc-o, căci este spre folosul tău să-ți piară una dintre părțile trupului, și să nu-ți meargă tot trupul în gheenă.
Despre divorț
(Mt. 19:9Mc. 10:11-12Lc. 16:18)31 S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire». 32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al preacurviei, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată comite adulter.
Despre jurăminte
33 Din nou, ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale». 34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, pentru că este scăunașul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!». Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
Despre răzbunare
(Lc. 6:29-30)38 Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte». 39 Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept întoarce-i-l și pe celălalt. 40 Celui ce vrea să te dea în judecată și să-ți ia cămașa, lasă-i și haina, 41 iar dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi cu el două mile . 42 Celui ce-ți cere dă-i, iar pe cel ce vrea să se împrumute de la tine să nu-l refuzi.
Iubirea dușmanilor
(Lc. 6:27-28, Lc. 32-36)43 Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe semenul tău, și să-l urăști pe dușmanul tău». 44 Dar Eu vă spun: iubiți-vă dușmanii, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45 ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în Ceruri. Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Căci, dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare colectorii de taxe nu fac la fel? 47 Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru Cel ceresc este desăvârșit.
O Iisus predichil p‐ăc plai ucio. Ăl fericiri. O ceacio împlinimos le Crisaco.
1 Cana dichlea o Iisus cadichi manușen, uștilo p‐ăc plai ucio; pala so beșlo tele, Lesche ucenice pașile caring Leste. 2 Hai lilea te del duma hai te sicavel‐le cadea: 3 Fericime si cola cai si cioră and‐o duho, că lenghe si o thagarimos anda o cero. 4 Fericime si cola cai roven, că on si te aven zurearde! 5 Fericime si cola cai si covloră, că on si te len e phuî! 6 Fericime si cola cai si bochale hai trușale pala o ceacimos, că on si te aven ceaile! 7 Fericime si cola cai dichen avrendar, că on si te aven dichle catar o Del! 8 Fericime si cola cai si lengo ilo ujo, că on dichena le Devles! 9 Fericime si cola cai așipen avren, că on buciona ciave le Devlesche! 10 Fericime si cola cai si prasame că si ujă, că lenghe si o thagarimos anda o cero! 11 Fericime si te avel tumendar cana avena prasame, hai nașavena-tumen hai phenen numa nasul pe tumende, hohavindos anda muro anav! 12 Bucurin‐tume, aven le ghesa lace, c‐o Del ni bistrel‐tumen, că sa cadea marde hai nașade i le proorocen cai sas angla tumende. 13 Tume sen o lon le phuîaco; ta cana o lon hasarel pio lacimos, sosa aresela pale te avel lacio te longhiarel? Cadea că manai lacio cancesco numa te avel ciudino avri hai ușteado le manușăndar and‐ăl pîrne. 14 Tume sen e momeli le manușănghi; ăc foro ciutino p‐o plai, naștil te aciol garado. 15 Ăl manuș ni astaren e momeli te cion‐la tela‐i braghi, hai cion‐la te dichol‐pe sea and‐o cher. 16 Sa cadea te dichol e momeli anda tumende angla‐I manuș, on te dichen tumare buchea ăl lace, hai te lăudin tumare Dades cai si opre and‐o cero. 17 Te na pachian c‐avilem te rimou e Cris or ăl proorocen; avilem na te rimou, hai te împlinou. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Angla te nachen o cero haie phuî, anda‐i Cris na te nachel ăc iota or ăc țîcni literachi gi cana împlinola‐pe sea. 19 Cadea că orcon rimola ech anda e mai țîcne porunci, hai sicavela le manușăn cadea, buciola o mai țîcno othe and‐o thagarimos le ceresco; ta orcon închearela hai sicavela avren te închearen‐la, aven dine bare opre and‐o thagarimos le cerosco. 20 Phenau‐tumenghe: Cana tumaro ujîmos ni nachavela o ujîmos le sicadinengo hai le fariseiengo, nai te intrin and‐o thagarimos le cerosco. 21 Așunden că phendilo ande colenghe and‐ăl phurimata: «Te na mundaren»; orcon mundarela perela te avel phandado. 22 Ta Me phenau‐tumenghe: Că orcon holeaol pă pesco phral perela tela‐i cris te avel phandado; hai orcon phenela pe phralesche dileia, perela tela‐i cris le sinedrioschi; hai orcon phenela san dilo, perela tela‐i cris le iagachi anda‐i gheena. 23 Cadea că te cames te aves darasa angla o altaro, hai te gîndis tu că che phrales si‐les daici tusa, 24 Much so andean othe, angl‐o altaro, hai gia anglal ta laciardo che phralesa, au pala codoia hai de chio daro c‐o altaro. 25 Rode ta laciar sigo che buchea colesa cai ni san mișto so san lesa p‐o drom; te na lel tut te înghiarel tut ch‐e cris, e cris hai lenghe manuș te len‐tut hai te ciuden‐tut and‐o phandaimos. 26 Ceaces phenau‐tuche: Nai te incles othar, gi cana pochinesa sea so san ugile. 27 Așunden că phendilo and‐ăl phurimata: «Te na train and‐o lagiao, te maren tumaro șăro avrența.» 28 Me phenau‐tumenghe: Orcon dichlea p‐ăc giuvli, te camel‐lan, cherdea bezeh andă pesco ilo. 29 Cana e iach chiri e ceaci cherel‐tu te peres and‐o bezeh, incal‐la hai ciude‐la tutar, mai but si anda tute te hasares ăc iach, dă sar te hasares sea chio trupo hai te avel ciudino and‐e gheena. 30 Ta cana o vast chiro cherel tu te peres and‐o bezeh, cini les hai ciude‐les tutar, că mai but si anda tute te hasares ăc vast, dă sar te avel sauără trupo chiro ciudino and‐e gheena. 31 Phendilo pale: «Orcon muchela pe giuvlea, cana muchela te del‐lan ăc lil muchlimasco.» 32 Ta me phenau‐tumenghe: Că orcon muchela pe giuvlea, after and‐oa cazo că gheli avre murșăsa, cherel‐lan sa oi te gial mai angle te marel pio șăro avrența, hai con lel codol giuvlea muchli cherel bezeh. 33 Mai așunden pale că phendilo colenghe and‐ăl phurimata: «Te na des tu armaia hohamnes, hai te cheres sea so dean tu armaia te cheres angla o Del.» 34 Ta me phenau‐tumenghe: Te na den tume armaia, nici p‐o cero, că pă leste si o Raimos le Devlesco; 35 Nici pe phuî, că oi si cai ciol o Del Pe pîrne, nici p‐o Ierusalimo, că ou si o foro o baro le Thagaresco. 36 Nici pă chio șăro te na des tu armaia, că tu naștis te cheres ăc bal calo or parno. 37 Tumaro dimos duma te avel: So si, si; hai so nai, nai; hai so nachel pa cadala, avel catar o nasulimos. 38 Așunden că phendilo: «Iach anda iachate, hai dand anda dandeste.» 39 Ta me phenau‐tumenghe: Na contrin tume colesa cai camel te cherel‐tumenghe nasul; hai orsao del‐tut dab p‐oa mui and‐ăc rig, bolde‐lesche i col‐aver. 40 Orsao camel te înghiarel tut ch‐e cris, hai te lel chi cavaghi, much‐les he vi chio gad. 41 Hai te ciola‐tu te gias lesa ăc partea dromeschi, gia lesa dui parți. 42 Colesche cai manghel, de‐les; hai colesche cai camel te des‐les ugilimasa daici, na bolde‐lesche ăl zeia. 43 Așunden că phendi: «Te încheares ca sao si tuche pașă, hai te uris coles cai cherel tuche nasul.» 44 Hai Me phenau‐tumenghe: Închearen ca cola save urin‐tume, den‐le duma dă mișto colen cai den‐tumen armaia, cheren mișto colenghe cai urin‐tume, hai rughin tume anda cola cai prasan‐tume hai nașaven‐tume, 45 Caște aven ciave le Devlesche anda‐o cero, că Ou cherel te inclel o cham Lesco, i p‐ăl nasul i p‐ăl lace, hai del o brîșînd i p‐ăl ceace i p‐ăl benghe. 46 Cana închearen numa ca cola cai închearen tumende, so pochin mai ajuchearen? Ni sa cadea cheren i ăl vameșa ăl bezehale? 47 Hai cana len ande angali numa tumare phralen, so buchi laci cheren? Ni sa cadea cheren i col‐aver ăl neamurea? 48 Tume aven devlicane, pala sar si tumaro Dad and‐o cero cadea aven i tume.