Chemarea lui Samuel
1 Tânărul Samuel slujea Domnului în prezența lui Eli. În zilele acelea, Cuvântul Domnului era rar, iar vedeniile nu erau dese.
2 Într-o noapte, Eli, care era acum aproape orb, stătea culcat în locul său obișnuit. 3 Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă, iar Samuel era culcat în Templul Domnului, unde se afla Chivotul lui Dumnezeu.
4 Domnul l-a chemat pe Samuel, iar acesta a zis:
‒ Iată-mă!
5 A alergat la Eli și a zis:
‒ Iată-mă, căci m-ai chemat.
Eli i-a răspuns:
‒ Nu te-am chemat. Întoarce-te și culcă-te!
El s-a dus și s-a culcat.
6 Domnul l-a chemat din nou pe Samuel, iar acesta s-a sculat, s-a dus la Eli și a zis:
‒ Iată-mă, căci m-ai chemat.
Eli însă i-a răspuns:
‒ Nu te-am chemat, fiule! Întoarce-te și culcă-te!
7 Samuel nu-L cunoștea încă pe Domnul, iar Cuvântul Domnului nu i se descoperise încă.
8 Domnul l-a chemat pe Samuel din nou, pentru a treia oară.
Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli și i-a zis:
‒ Iată-mă, căci m-ai chemat.
Atunci Eli a înțeles că Domnul îl cheamă pe tânăr.
9 Eli i-a zis lui Samuel:
‒ Du-te și culcă-te, iar dacă te va mai chema, să spui: „Vorbește, Doamne, căci slujitorul Tău ascultă!“.
Samuel a plecat și s-a culcat la locul lui.
10 Domnul a venit, S-a înfățișat și l-a chemat ca și în celelalte ocazii:
‒ Samuel! Samuel!
Samuel a răspuns:
‒ Vorbește, căci slujitorul Tău ascultă!
11 Atunci Domnul i-a zis lui Samuel:
‒ Iată, sunt gata să fac în Israel un lucru care va răsuna în urechile oricui îl va auzi. 12 În ziua aceea, voi împlini împotriva lui Eli tot ceea ce am rostit cu privire la familia lui, de la început până la sfârșit. 13 I-am spus că voi judeca familia lui pentru totdeauna din cauza nelegiuirii de care a avut cunoștință. Căci fiii săi au atras asupra lor blestemul, iar el nu i-a oprit. 14 De aceea jur familiei lui Eli că nelegiuirea ei nu va fi niciodată ispășită prin jertfă sau prin dar.
15 Samuel a rămas culcat până dimineața. Apoi a deschis ușile Casei Domnului.
El se temea să-i spună lui Eli vedenia, 16 dar Eli l-a chemat pe Samuel și a zis:
‒ Samuel, fiule!
El a răspuns:
‒ Iată-mă!
17 Eli a zis:
‒ Care este cuvântul pe care ți l-a spus El? Te rog să nu ascunzi nimic de mine. Dumnezeu să Se poarte cu tine cu toată asprimea dacă vei ascunde de mine ceva din tot ce ți-a spus.
18 Samuel i-a istorisit tot și n-a ascuns nimic de el.
Atunci Eli a zis:
‒ Acesta este Domnul. El să facă ce consideră că este bine.
19 Samuel creștea, iar Domnul era cu el, nelăsând să cadă la pământ niciunul dintre cuvintele Lui. 20 Tot Israelul, de la Dan și până la Beer-Șeba, a recunoscut că Samuel a fost confirmat ca profet al Domnului. 21 Domnul continua să Se arate în Șilo, descoperindu-i-Se acolo lui Samuel prin Cuvântul Domnului.
Domnul se descoperă lui Samuel
1 Și băiatul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Și cuvântul Domnului era rar în zilele acelea; vedenia nu era răspândită. 2 Și a fost așa : în vremea aceea, Eli era culcat la locul său și ochii săi începeau să se întunece , nu putea vedea, 3 și candela lui Dumnezeu nu era stinsă încă și Samuel era culcat în templul Domnului unde era chivotul lui Dumnezeu. 4 Și Domnul a chemat pe Samuel. Și el a zis: Iată‐mă. 5 Și a alergat la Eli și a zis: Iată‐mă, căci m‐ai chemat. Și el a zis: Nu te‐am chemat, culcă‐te iarăși. Și s‐a dus și s‐a culcat. 6 Și Domnul a chemat iarăși: Samuele! Și Samuel s‐a sculat și s‐a dus la Eli și a zis: Iată‐mă, căci m‐ai chemat. Și el a răspuns: Nu te‐am chemat, fiul meu, culcă‐te iarăși. 7 Și Samuel nu cunoștea încă pe Domnul și cuvântul Domnului nu i se descoperise. 8 Și Domnul a chemat iarăși a treia oară pe Samuel. Și el s‐a sculat și s‐a dus la Eli și a zis: Iată‐mă, căci m‐ai chemat. 9 Și Eli a înțeles că Domnul chemase pe băiat. Și Eli a zis lui Samuel: Du‐te, culcă‐te. Și va fi așa : dacă te va chema, să zici: Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă! Și Samuel s‐a dus și s‐a culcat la locul său. 10 Și Domnul a venit și a stătut și a chemat ca în celelalte dăți: Samuele, Samuele! Și Samuel a zis: Vorbește, căci robul tău ascultă. 11 Și Domnul a zis lui Samuel: Iată, voi face un lucru în Israel, ca oricine îl va auzi să‐i țiuie amândouă urechile. 12 În ziua aceea voi îndeplini împotriva lui Eli tot ce am zis despre casa lui, de la început până la sfârșit. 13 Căci i‐am spus că am să judec casa lui în veac pentru nelegiuirea pe care a știut‐o: căci fiii săi au adus blestem asupra lor și nu i‐a împiedicat. 14 Și de aceea am jurat casei lui Eli că nu se va face în veac ispășire pentru nelegiuirea casei lui Eli prin jertfă, nici prin dar de mâncare! 15 Și Samuel a rămas culcat până dimineața și a deschis ușile casei Domnului. Și Samuel se temea să spună lui Eli vedenia. 16 Și Eli a chemat pe Samuel și a zis: Samuele, fiul meu! Și el a zis: Iată‐mă. 17 Și Eli a zis: Care este cuvântul pe care ți l‐a vorbit Domnul ? Te rog, nu‐l ascunde de mine. Așa să‐ți facă Dumnezeu și încă mai mult, dacă vei ascunde de mine un cuvânt din toate cuvintele pe care ți le‐a vorbit. 18 Și Samuel i‐a spus toate cuvintele și n‐a ascuns nimic de el. Și Eli a zis: Este Domnul : facă ce este bun în ochii săi. 19 Și Samuel creștea și Domnul era cu el și n‐a lăsat să cadă la pământ niciunul din cuvintele sale. 20 Și tot Israelul de la Dan până la Beer‐Seba a știut că Samuel era întărit proroc al Domnului. 21 Și Domnul s‐a arătat iarăși în Silo, căci Domnul se descoperia lui Samuel în Silo prin cuvântul Domnului.