1 Cine a crezut ceea ce noi am auzit?
Și brațul Domnului, cui i-a fost descoperit?
2 El a crescut înaintea Lui ca un lăstar,
ca o rădăcină ieșită dintr-un pământ uscat.
Nu avea nici frumusețe, nici măreție la care să ne uităm
și nu era nimic în înfățișarea Lui ca să-L dorim.
3 Era disprețuit și părăsit de oameni,
un Om al durerilor și obișnuit cu suferința.
Era disprețuit,
ca un om de care îți ascunzi fața,
iar noi nu L-am luat în seamă.
4 Într-adevăr, El a luat suferințele noastre
și a purtat durerile noastre.
Noi însă L-am considerat lovit,
zdrobit de Dumnezeu și asuprit.
5 Dar El era străpuns pentru fărădelegile noastre,
zdrobit pentru nelegiuirile noastre.
Pedeapsa, care ne dă pacea, era peste El
și prin rănile Lui suntem vindecați.
6 Noi rătăceam cu toții ca niște oi,
fiecare urmându-și propria cale,
dar Domnul a pus asupra Lui
nelegiuirea noastră, a tuturor.
7 Când a fost chinuit și asuprit,
El nu Și-a deschis gura.
Ca un miel care este dus la tăiere
și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund,
tot așa nici El nu Și-a deschis gura.
8 A fost luat prin forță și judecată.
Dar cine din generația Lui s-ar fi gândit
că El era șters de pe tărâmul celor vii
și lovit pentru fărădelegea poporului Meu?
9 I-au pus mormântul lângă al celor răi
și L-au așezat în groapa celui bogat,
deși El n-a comis vreun act de violență
și în gura Lui nu s-a găsit înșelătorie.
10 Domnul însă a vrut să-L zdrobească prin suferință.
Dar, după ce Își va da viața ca jertfă pentru vină,
Își va vedea urmașii și va trăi multe zile,
iar voia Domnului va prospera în mâinile Lui.
11 După ce va vedea munca sufletului Său,
va fi mulțumit.
Prin cunoștința Sa, Slujitorul Meu cel drept îi va îndreptăți pe mulți
și le va purta nelegiuirile.
12 De aceea Îi voi da o parte la un loc cu cei mari
și va împărți prada cu cei puternici,
căci S-a golit pe Sine, până la moarte,
și a fost numărat alături de cei răzvrătiți.
Totuși, El a purtat păcatul celor mulți
și a mijlocit pentru cei răzvrătiți.
Suferințele Robului Domnului
1 Cine a crezut vestirea noastră? Și cui s‐a descoperit brațul Domnului? 2 Căci el a crescut înaintea lui ca o odraslă fragedă și ca o rădăcină dintr‐un pământ uscat. N‐are nici chip, nici frumusețe; și când îl vedem nu este nicio frumusețe ca să‐l dorim. 3 El a fost disprețuit și lepădat de oameni. Omul durerilor și cunoscut cu suferința și ca unul de care își ascund oamenii fețele a fost disprețuit și nu l‐am prețuit. 4 Negreșit, el a purtat suferințele noastre și s‐a împovărat cu durerile noastre: totuși noi l‐am socotit lovit, bătut de Dumnezeu și chinuit. 5 Dar el a fost rănit pentru fărădelegile noastre, a fost zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa păcii noastre era asupra lui și prin rănile lui suntem vindecați. 6 Noi toți ne‐am rătăcit ca oile, ne‐am întors fiecare la calea sa și Domnul a descărcat asupra lui nelegiuirea noastră, a tuturor. 7 El a fost apăsat și chinuit dar nu și‐a deschis gura. Ca un miel dus la junghiere și ca o oaie care este mută înaintea celor ce o tund, așa nu și‐a deschis gura. 8 El a fost răpit de la apăsare și de la judecată; și neamul lui, cine dintre ei s‐a gândit că a fost stârpit din pământul celor vii pentru fărădelegea poporului meu căruia i se datora lovitura? 9 Și i‐au pus mormântul cu cei răi și a fost cu cel bogat în moartea lui, măcar că nu făcuse nicio asuprire și nu era niciun vicleșug în gura lui. 10 Totuși a plăcut Domnului să‐l lovească; l‐a supus la suferință. După ce va aduce sufletul său jertfă pentru vină, el va vedea o sămânță, își va lungi zilele și plăcerea Domnului va propăși în mâna lui. 11 Va vedea din chinul sufletului său și se va sătura. Prin cunoștința lui robul meu cel drept va învăța pe mulți în dreptate și va purta nelegiuirile lor. 12 De aceea îi voi da o parte cu cei mari și va împărți prada cu cei puternici, pentru că și‐a turnat sufletul la moarte și a fost numărat cu cei fărădelege și a purtat păcatele multora și a mijlocit pentru cei fărădelege.