Profeție împotriva Moabului
1 Cu privire la Moab:
Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:
„Vai de Nebo, căci va fi distrus!
Chiriataim va fi acoperit de rușine și cucerit.
Fortăreața va fi acoperită de rușine și zdrobită.
2 Moab nu va mai fi lăudat;
la Heșbon se plănuiește nimicirea lui:
«Să mergem și să-l distrugem dintre națiuni!».
Și tu, Madmen, vei fi redus la tăcere,
căci sabia te va urmări!
3 Un strigăt se aude din Horonaim:
«Este prăpăd și mare distrugere!».
4 Moab este zdrobit;
se aude strigătul celor mici ai lui.
5 Căci pe suișul spre Luhit
ei merg plângând întruna,
iar pe coborâșul spre Horonaim
se aude strigătul de distrugere al dușmanilor.
6 Fugiți! Scăpați-vă viața
și fiți ca un arbust în deșert.
7 Și voi veți fi capturați,
pentru că vă încredeți în lucrările și în bogățiile voastre.
Chemoș va pleca în exil
împreună cu preoții și conducătorii lui.
8 Pustiitorul va veni împotriva fiecărei cetăți
și niciuna nu va scăpa.
Valea va deveni o ruină
și podișul va fi nimicit,
căci Domnul a vorbit.
9 Presărați sare peste Moab,
căci va fi pustiit!
Cetățile lui vor deveni un deșert
și nimeni nu va mai locui în ele.

10 Blestemat să fie cel ce face cu neglijență lucrarea Domnului!
Blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel!

11 Încă din tinerețea lui, Moabul a fost liniștit,
ca vinul lăsat în drojdia lui;
nu a fost vărsat dintr-un vas în altul,
nu a fost dus în exil.
De aceea i s-a păstrat gustul
și nu i s-a schimbat aroma.
12 Dar, iată, vin zile“, zice Domnul,
„când voi trimite oameni să-l verse din vasul lui ,
și ei îl vor vărsa;
îi vor goli vasele
și-i vor sparge ulcioarele.
13 Atunci Moabului îi va fi rușine cu Chemoș,
așa cum și Casei lui Israel i-a fost rușine
de încrederea lor în vițelul de la Betel.

14 Cum puteți să ziceți: «Noi suntem viteji,
bărbați curajoși în luptă!»?
15 Moabul va fi distrus și cetățile lui vor fi invadate.
Tinerii lui aleși se vor duce să fie înjunghiați,
zice Împăratul, al Cărui Nume este Domnul Oștirilor.
16 Pieirea Moabului este aproape,
nenorocirea lui vine în grabă mare.
17 Bociți-l, voi, toți cei din jurul lui,
toți aceia care-i cunoașteți faima!
Ziceți: «Cum a fost sfărâmat sceptrul cel puternic,
toiagul cel glorios!».

18 Coboară-te din gloria ta
și așază-te pe pământ uscat,
locuitor al fiicei Dibonului,
căci pustiitorul Moabului
se va ridica împotriva ta
și-ți va distruge fortărețele.
19 Stai lângă drum și pândește,
locuitoare a Aroerului.
Întreabă pe cel ce fuge
și pe cea care-și scapă viața,
întreabă: «Ce se întâmplă?».
20 Moabul este făcut de rușine, căci este zdrobit.
Gemeți și strigați!
Vestiți de-a lungul Arnonului
că Moabul este distrus.
21 A venit judecata împotriva țării din podiș,
împotriva Holonului, Iahței și Mefaatului,
22 împotriva Dibonului,
Neboului și Bet-Diblataimului,
23 împotriva Chiriataimului,
Bet-Gamului și Bet-Meonului,
24 împotriva Cheriotului, împotriva Boțrei,
împotriva tuturor cetăților din țara Moabului,
de departe sau de aproape.
25 Cornul Moabului este tăiat
și brațul lui este zdrobit“,
zice Domnul.

26 Îmbătați-l,
căci s-a mândrit împotriva Domnului.
Tăvălească-se Moab în vărsătura lui
și să ajungă un motiv de râs!
27 N-a fost Israel un motiv de râs pentru tine?
Se găsește el oare printre hoți
pentru ca ori de câte ori vorbești despre el
să clatini din cap în semn de batjocură ?
28 Părăsiți cetățile și locuiți printre stânci,
locuitori ai Moabului.
Fiți ca un porumbel care-și face cuib
chiar la marginile unui defileu!

29 Noi am auzit de aroganța Moabului;
el este foarte mândru.
Am auzit de impertinența lui, de aroganța lui, de mândria lui
și de inima lui îngâmfată.

30 „Știu“, zice Domnul,
„aroganța lui este neîntemeiată;
lăudăroșeniile lui sunt false.
31 De aceea gem pentru Moab
și strig pentru întregul Moab.
El suspină pentru oamenii din Chir-Hareset.
32 Plâng pentru tine, vie din Sibma,
mai mult decât pentru Iazer.
Ramurile tale se întindeau până dincolo de mare,
ajungând până la marea Iazerului,
dar pustiitorul s-a năpustit
asupra fructelor tale de vară și asupra strugurilor tăi.
33 S-a dus bucuria și veselia
din livezi și din câmpiile Moabului.
Am secat vinul din presa de struguri
și nimeni nu mai zdrobește strugurii în presă
cu strigăte de bucurie.
Se aud strigăte de război,
nu strigăte de bucurie.

34 Vuietul strigătului lor răsună
din Heșbon până la Eleale și Iahaț,
din Țoar până la Horonaim și Eglat-Șelișia,
căci până și apele Nimrimului sunt secate.
35 În Moab voi face ca oamenii să înceteze
să mai aducă jertfe pe înălțimi
și să mai ardă tămâie în cinstea dumnezeilor lor“,
zice Domnul.
36 „De aceea inima mea jelește ca un fluier pentru Moab,
jelește ca un fluier pentru oamenii din Chir-Hareset,
căci averile pe care le-au strâns au pierit.
37 Toate capetele sunt rase
și toate bărbile sunt tăiate.
Toate mâinile au tăieturi
și toate coapsele sunt acoperite cu pânză de sac.
38 Pe toate acoperișurile Moabului
și în piețe este doar jale,
căci am sfărâmat Moabul
ca pe un vas disprețuit“,
zice Domnul.
39 „Cât este de zdrobit!
Ei gem de durere.
Cum își întoarce Moabul spatele, copleșit de rușine!
Moab a devenit un motiv de râs și de groază
pentru toți cei din jur“.
40 Așa vorbește Domnul:
„Iată, un vultur se năpustește
și își întinde aripile peste Moab.
41 Cheriotul va fi cucerit
și fortărețele îi vor fi capturate.
În ziua aceea, inima vitejilor Moabului
va fi ca inima unei femei în durerile nașterii.
42 Moabul va fi nimicit dintre popoare
pentru că s-a mândrit împotriva Domnului.
43 Groaza, groapa și lațul te așteaptă,
locuitor al Moabului“,
zice Domnul.
44 „Cine va fugi de groază
va cădea în groapă,
și cine se va ridica din groapă
va fi prins în laț,
căci Eu aduc asupra Moabului
anul pedepsei lui“,
zice Domnul.

45 „Fugarii stau fără putere
la umbra Heșbonului.
Căci un foc iese din Heșbon,
o flacără iese din mijlocul lui Sihon,
care arde fruntea Moabului
și capetele fiilor tumultului.
46 Vai de tine, Moab!
Poporul lui Chemoș este nimicit!
Fiii tăi sunt luați în captivitate,
iar fetele tale sunt luate în exil.

47 Dar, în zilele de pe urmă,
îi voi aduce înapoi pe captivii Moabului“,
zice Domnul.
Aici se sfârșește profeția despre judecata asupra Moabului.
Pustiirea Moabului prezisă
1 Despre Moab : Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Vai de Nebo , căci este prădat; Chiriataimul este rușinat, este luat; Misgabul este rușinat și înspăimântat! 2 S‐a dus slava Moabului; în Hesbon au gândit rău împotriva lui: Veniți și să‐l stârpim, ca să nu mai fie un neam! Și tu, Madmenule, vei fi nimicit, sabia te va urmări. 3 Un glas de strigăt din Horonaim: Dărăpănare și nimicire mare! 4 Moabul este prăpădit! Micuții săi au scos un strigăt. 5 Căci la suișul Luhitului se va înălța plâns peste plâns; căci la coborâșul Horonaimului se aude neliniștea strigătului de nimicire. 6 Fugiți , scăpați‐vă viețile și fiți ca un despuiat în pustie! 7 Căci pentru că te‐ai încrezut în lucrările tale și în vistieriile tale, vei fi luat și tu: și Chemoș va ieși în robie, preoții săi și mai marii săi împreună. 8 Și pustiitorul va veni în fiecare cetate și nicio cetate nu va scăpa; și valea va fi pierdută și podișul va fi nimicit, cum a vorbit Domnul. 9 Dați aripi Moabului ca să zboare și să fugă! Căci cetățile sale se vor preface într‐o pustie, fără locuitor. 10 Blestemat fie cel ce face cu nepăsare lucrul Domnului și blestemat fie cel ce își trage sabia de la sânge. 11 Din tinerețea sa Moabul a fost liniștit și a stat nemișcat pe drojdiile sale. N‐a fost turnat din vas în vas, nici nu s‐a dus în robie. De aceea gustul său a rămas în el și mirosul său nu s‐a schimbat. 12 De aceea, iată vin zile, zice Domnul, când voi trimite la el pritocitori și‐l vor pritoci; și‐i vor goli vasele și‐i vor strica borcanele. 13 Și Moabul se va rușina de Chemoș cum s‐a rușinat casa lui Israel de Betel , încrederea lor. 14 Cum ziceți: Suntem viteji și bărbați voinici pentru război? 15 Moabul este pustiit și cetățile lui s‐au suit în fum , tinerii lui cei aleși s‐au coborât la junghiere, zice Împăratul al cărui nume este Domnul oștirilor. 16 Nenorocirea Moabului este aproape să vină și apăsarea lui se grăbește mult. 17 Toți cei ce‐l înconjurați, jeliți‐l! Și toți cei ce cunoașteți numele lui, ziceți: Cum s‐a sfărâmat toiagul cel puternic, nuiaua cea frumoasă! 18 Pogoară‐te din slavă și șezi în secetă, locuitoare , fiică a Dibonului . Căci prădătorul Moabului se suie împotriva ta, ți‐a sfărâmat întăririle. 19 Stai lângă cale și veghează, locuitoare a Aroerului ! Întreabă pe fugar și pe cea scăpată. Zi: Ce s‐a făcut? 20 S‐a rușinat Moabul, căci este surpat; urlați și strigați. Spuneți în Arnon că Moabul este pustiit. 21 Și a venit judecata asupra țării podișului , asupra Holonului și asupra Iahațului și asupra Mefaatului, 22 și asupra Dibonului și asupra Neboului și asupra Bet‐Diblataimului, 23 și asupra Chiriataimului și asupra Bet‐Gamului și asupra Bet‐Meonului 24 și asupra Cheriiotului și asupra Boțrei și asupra tuturor cetăților țării Moabului de departe și de aproape. 25 S‐a tăiat cornul Moabului și s‐a frânt brațul său, zice Domnul. 26 Îmbătați‐l! Căci s‐a semețit împotriva Domnului; și Moabul se va tăvăli în vărsătura sa și va ajunge și el de râs. 27 Căci nu ți‐a fost Israel de batjocură? A fost el oare printre hoți, de clătinai din cap ori de câte ori vorbeai de el? 28 Lăsați cetățile și locuiți în stânci , locuitori ai Moabului, și fiți ca porumbelul care își face cuibul pe laturile gurii prăpăstiei. 29 Noi am auzit de fudulia Moabului, (este foarte mândru), înfumurarea lui și semeția lui și mândria lui și îngâmfarea inimii lui! 30 Cunosc mânia sa, zice Domnul; lăudăroșiile lui sunt zadarnice: ei nu fac cum spun. 31 De aceea voi urla pentru Moab și voi striga pentru tot Moabul; se vor jeli pentru bărbații din Chir‐Heres. 32 O, vie din Sibma, voi plânge pentru tine mai mult decât am plâns pentru Iaezer. Curpenii tăi au trecut peste mare, au ajuns până la marea Iaezerului. Jefuitorul a căzut asupra roadelor tale de vară și asupra culesului tău. 33 A pierit bucuria și veselia din câmpul cel mănos și din țara Moabului și am făcut să lipsească vinul din teasc. Nu vor mai călca cu chiuit; chiuitul nu va fi chiuit! 34 Din pricina strigătului de la Hesbon până la Eleale. Până la Iahaț și‐au ridicat glasul, de la Țoar până la Horonaim, până la Eglat‐Șelișia. Căci și apele Nimrimului vor ajunge pustii. 35 Și voi face să înceteze din Moab, zice Domnul, cel ce jertfește pe înălțimi și cel ce arde tămâie dumnezeilor săi. 36 De aceea îmi sună inima pentru Moab ca fluierele și îmi sună inima ca fluierele pentru bărbații din Chir‐Heres. Pentru că belșugul pe care l‐a câștigat este pierdut. 37 Căci orice cap este chel și orice barbă rasă; pe toate mâinile sunt tăieturi și pe coapse saci. 38 Pe toate acoperișurile Moabului și pe ulițele lui este numai bocet. Căci am sfărâmat Moabul ca pe un vas în care nu e nicio plăcere, zice Domnul. 39 Ei urlă: Cât e de sfărâmat! Cum a întors Moabul spatele cu rușine! Și Moabul va fi de râs și de groază pentru toți cei ce‐l înconjoară. 40 Căci așa zice Domnul: Iată, va zbura ca un vultur și își va întinde aripile asupra Moabului. 41 Cheriotul este luat și întăriturile sunt cuprinse și inima vitejilor Moabului va fi în ziua aceea ca inima unei femei în facere. 42 Și Moabul va fi prăpădit, ca să nu mai fie un popor, pentru că s‐a semețit împotriva Domnului. 43 Frică și groapă și cursă vor fi asupra ta, locuitor al Moabului, zice Domnul. 44 Cel ce va fugi de frică va cădea în groapă și cel ce va ieși din groapă va fi prins în cursă. Căci eu voi aduce asupra lui, asupra Moabului, anul cercetării lui, zice Domnul. 45 Fugarii stau fără putere la umbra Hesbonului; căci un foc a izbucnit din Hesbon și o flacără din mijlocul Sihonului și a mistuit colțul Moabului și creștetul capului fiilor zarvei. 46 Vai de tine , Moabe! Poporul din Chemoș este pierdut. Căci fiii tăi sunt duși în robie și fiicele tale sunt roabe. 47 Totuși, voi întoarce robia Moabului în zilele de pe urmă, zice Domnul. Până aici este judecata Moabului.