1 Așa vorbește Domnul:
„Iată, voi stârni un vânt distrugător împotriva Babilonului
și împotriva locuitorilor din Leb-Kamai.
2 Voi trimite împotriva Babilonului niște străini
care îl vor vântura și-i vor goli țara.
Ei o vor ataca din toate părțile
în ziua nenorocirii.
3 Să se întindă arcul împotriva celui ce-și întinde arcul
și împotriva celui ce se mândrește cu armura lui!
Nu-i cruțați pe tinerii lui!
Dați-i toată armata să fie nimicită!
4 Vor cădea uciși în țara caldeenilor,
străpunși pe străzile ei.
5 Căci Israel și Iuda nu sunt părăsite de Dumnezeul lor,
de Domnul Oștirilor,
fiindcă țara caldeenilor este plină de vină
înaintea Sfântului lui Israel.
6 Fugiți din Babilon!
Scăpați-vă viața,
ca nu cumva să fiți nimiciți din cauza nelegiuirii lui,
căci vremea răzbunării Domnului a sosit
și El îl va răsplăti după meritele lui.
7 Babilonul a fost un pahar de aur în mâna Domnului,
care îmbăta întregul pământ.
Națiunile au băut din vinul lui
și de aceea au înnebunit.
8 Babilonul va cădea deodată și va fi zdrobit.
Gemeți pentru el!
Aduceți balsam pentru rana lui;
poate va putea fi vindecată!
9 Am încercat să vindecăm Babilonul,
dar nu s-a vindecat.
Părăsiți-l și să mergem fiecare în țara lui,
căci judecata lui ajunge până la ceruri
și se înalță până la nori“.
10 Domnul scoate la lumină dreptatea cauzei noastre.
Să mergem și să vestim în Sion
lucrarea Domnului, Dumnezeul nostru!
11 Ascuțiți-vă săgețile
și umpleți-vă tolbele!
Domnul a stârnit duhul regilor Mediei,
pentru că planul Lui este să distrugă Babilonul.
Aceasta este răzbunarea Domnului,
răzbunarea pentru Templul Său.
12 Ridicați un steag împotriva zidurilor Babilonului!
Întăriți paza, puneți străjeri,
pregătiți o ambuscadă!
Căci Domnul a făcut un plan
și va duce la îndeplinire
ceea ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului.
13 Ție, care locuiești lângă ape multe
și ai mari bogății,
ți-a venit sfârșitul,
iar firul vieții tale a ajuns la capăt.
14 Domnul Oștirilor a jurat pe Sine Însuși:
„Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste,
și ei vor înălța strigăte de victorie asupra ta“.
15 El a făcut pământul prin puterea Lui,
a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui
și a întins cerurile prin priceperea Lui.
16 La auzirea glasului Lui, urlă apele din ceruri.
El înalță norii de la marginile pământului,
trimite fulgerele și ploaia
și scoate vântul din cămările Lui.
17 Orice om este prost, fără cunoștință;
fiecare aurar este făcut de rușine cu idolul lui.
Căci chipurile lui turnate sunt doar o minciună
și n-au nicio suflare în ele.
18 Ei sunt o deșertăciune, o lucrare de batjocură.
La vremea pedepsei lor, vor pieri.
19 Dar Dumnezeu, partea de moștenire a lui Iacov, nu este precum aceștia,
căci El este Cel Ce a creat totul,
chiar și seminția moștenirii Lui –
Domnul Oștirilor este Numele Lui.
20 „Tu ești buzduganul Meu,
arma Mea de luptă.
Cu tine zdrobesc națiuni
și distrug împărății.
21 Cu tine zdrobesc calul și călărețul.
Cu tine zdrobesc carul și conducătorul lui.
22 Cu tine zdrobesc pe bărbat și pe femeie,
pe bătrân și pe copil,
pe tânăr și pe fecioară.
23 Cu tine zdrobesc pe păstor și turma lui.
Cu tine zdrobesc pe plugar și perechea lui de boi.
Cu tine îi zdrobesc pe guvernatori și pe conducători.
24 Înaintea ochilor voștri voi răsplăti Babilonului și tuturor locuitorilor Caldeii pentru tot răul pe care l-au făcut în Sion“, zice Domnul.
25 „Iată, sunt împotriva ta, munte distrugător,
care distrugeai întregul pământ“,
zice Domnul.
„Îmi voi întinde mâna împotriva ta,
te voi rostogoli de pe stânci
și te voi preface într-un munte aprins.
26 Nimeni nu va mai lua din tine pietre pentru capul unghiului,
nici pietre pentru temelie,
căci vei ajunge o pustietate veșnică“,
zice Domnul.
27 „Ridicați un steag în țară!
Sunați din trâmbiță printre națiuni!
Puneți deoparte națiunile împotriva lui!
Chemați împotriva lui regatele
Araratului, Miniului și Așchenazului.
Numiți un comandant împotriva lui!
Trimiteți împotriva lui cai,
asemenea unui roi de lăcuste.
28 Puneți deoparte națiunile împotriva lui:
pe regii Mediei,
pe guvernatorii lor, pe toți conducătorii lor
și toate țările aflate sub stăpânirea lor.
29 Pământul se cutremură și se zvârcolește,
căci planurile Domnului împotriva Babilonului se împlinesc.
El va preface țara Babilonului într-un pustiu
și nimeni nu va mai locui acolo.
30 Vitejii Babilonului au încetat lupta;
ei rămân în fortărețele lor.
Puterea le este sleită
și au ajuns ca niște femei.
Locuințele lor sunt arse
și zăvoarele lor sunt sfărâmate.
31 Sol după sol,
mesager după mesager,
aleargă să-l anunțe pe împăratul Babilonului
că cetatea lui este cucerită de la un capăt la celălalt,
32 că trecătorile râului sunt capturate,
că mlaștinile cu trestii sunt arse
și că războinicii sunt îngroziți“.
33 Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:
„Fiica Babilonului este ca o arie de treierat
în perioada când a fost netezită:
încă puțin și vine vremea secerișului“.
34 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m-a devorat:
m-a stors de vlagă,
m-a făcut un vas gol.
M-a înghițit ca un monstru,
și-a umplut pântecul cu bunătățile mele
și apoi m-a vărsat.
35 Fie ca violența folosită împotriva mea
și împotriva rudelor mele
să se întoarcă împotriva Babilonului,
zice locuitoarea Sionului.
Fie ca sângele meu să se răsfrângă
asupra locuitorilor Caldeii,
zice Ierusalimul.
36 De aceea, așa vorbește Domnul:
„Iată, îți voi apăra cauza
și te voi răzbuna;
voi seca marea Babilonului
și-i voi usca izvoarele.
37 Babilonul va ajunge un morman de dărâmături,
o vizuină de șacali,
un motiv de groază și de fluierat,
un loc în care nu va mai locui nimeni.
38 Ei toți vor rage ca niște lei,
vor mârâi ca niște pui de lei.
39 Dar când vor fi în călduri,
le voi pregăti un ospăț
și-i voi îmbăta,
ca să strige de bucurie
și să adoarmă apoi somnul cel de veci
și să nu se mai trezească“,
zice Domnul.
40 „Îi voi coborî
ca pe niște miei la măcelărie,
ca pe niște berbeci și țapi.
41 Cum a fost cucerit Șeșakul,
cum a fost capturat motivul de laudă
al întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul
un motiv de groază printre națiuni!
42 Marea s-a înălțat peste Babilon;
a fost acoperit de valurile ei învolburate!
43 Cetățile lui au devenit pustii,
un pământ uscat și deșertic,
o țară în care nu mai locuiește nimeni
și pe unde nu mai trece niciun fiu al omului.
44 Îl voi pedepsi pe Bel în Babilon
și îi voi smulge din gură ceea ce a înghițit.
Națiunile nu vor mai curge spre el,
și zidul Babilonului se va prăbuși.
45 Ieși din mijlocul lui, popor al Meu!
Fiecare să fugă
și să-și scape viața
din calea mâniei Domnului!
46 Să nu cumva să vi se descurajeze inima
sau să vă temeți de vestea care se aude în țară.
Căci anul acesta vine o veste,
iar anul următor o altă veste.
Va fi violență în țară,
iar un stăpânitor va fi împotriva altui stăpânitor.
47 De aceea, iată, vin zile
când voi pedepsi chipurile cioplite
ale Babilonului.
Toată țara va fi acoperită de rușine
și toți cei răniți vor cădea în mijlocul ei.
48 Atunci cerurile și pământul și tot ce cuprind ele
vor striga de bucurie asupra Babilonului,
căci din nord îl vor ataca nimicitorii“,
zice Domnul.
49 „Babilonul trebuie să cadă
din cauza celor uciși ai lui Israel,
tot așa cum și cei uciși de pe întreg pământul
au căzut din cauza Babilonului.
50 Cei care ați scăpat de sabie,
plecați și nu întârziați!
Amintiți-vă de Domnul, de la depărtare,
și să-și găsească loc Ierusalimul în inima voastră!“
51 Suntem rușinați, căci am auzit insulta.
Rușinea ne-a acoperit fețele,
pentru că niște străini au intrat
în sanctuarele Casei Domnului.
52 „Dar iată, vin zile“, zice Domnul,
„când îi voi pedepsi chipurile cioplite,
și în toată țara lui
vor geme răniții.
53 Chiar dacă Babilonul s-ar înălța până la cer
și chiar dacă și-ar fortifica înălțimile,
tot voi trimite nimicitorii împotriva lui“,
zice Domnul.
54 „Un strigăt răsună din Babilon.
Zgomotul unui mare prăpăd
se aude din țara caldeenilor,
55 căci Domnul va distruge Babilonul
și va face să înceteze în el zarva cea mare.
Valuri de nimicitori vor urla ca niște ape mari
și zgomotul strigătelor lor va răsuna.
56 Un nimicitor va veni împotriva Babilonului;
vitejii lui vor fi capturați
și arcurile lor vor fi zdrobite.
Căci Domnul este un Dumnezeu Care răsplătește.
El, cu siguranță, va da fiecăruia plata cuvenită!
57 Eu îi voi îmbăta pe conducătorii și pe înțelepții lui,
pe guvernatori, pe ofițeri și pe viteji,
iar ei vor adormi pe vecie și nu se vor mai trezi,
zice Împăratul,
al Cărui Nume este Domnul Oștirilor“.
58 Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi dărâmate,
iar porțile lui cele înalte vor fi arse în foc.
Popoarele se trudesc degeaba
și națiunile muncesc doar pentru foc“.
59 Iată care este mesajul pe care profetul Ieremia l-a încredințat lui Seraia, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, când s-a dus în Babilon cu Zedechia, regele lui Iuda, în al patrulea an al domniei acestuia. (Seraia era căpetenia locului de odihnă.) 60 Ieremia a scris într-un sul toate nenorocirile care vor veni asupra Babilonului – toate cuvintele acestea le-a scris cu privire la Babilon. 61 Ieremia i-a zis lui Seraia: „Când vei ajunge în Babilon, vezi să citești toate aceste cuvinte cu voce tare. 62 Apoi să zici: «Doamne, Tu ai spus că vei distruge acest loc și că nu va mai fi locuit nici de oameni, nici de animale, ci va deveni o pustietate pe vecie». 63 Când vei termina de citit acest sul, leagă-l de o piatră și aruncă-l în mijlocul Eufratului. 64 Apoi să spui: «Așa se va scufunda Babilonul și nu se va mai ridica din cauza nenorocirilor pe care le voi aduce asupra lui, iar poporul lui va fi neputincios»“.
Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.
Babilonul nimicit prin mezi
1 Așa zice Domnul: Iată, voi scula un vânt nimicitor împotriva Babilonului și împotriva celor ce locuiesc în inima împotrivitorilor mei. 2 Și voi trimite la Babilon străini care‐l vor vântura și‐i vor goli țara. Căci în ziua necazului vor fi împotriva lui de jur împrejur! 3 Să‐și întindă arcașul arcul împotriva celui ce‐l întinde și împotriva celui ce se îngâmfă în ziua sa! Nu cruțați pe tinerii săi. Nimiciți‐i toată oastea. 4 Și vor cădea uciși în țara haldeilor și străpunși pe ulițele sale. 5 Căci Israel nu este părăsit, nici Iuda de Dumnezeul său, de Domnul oștirilor, deși țara lor este plină de vină împotriva Sfântului lui Israel. 6 Fugiți din mijlocul Babilonului și scăpați‐vă fiecare viața; nu fiți pierduți în nelegiuirea lui, căci aceasta este vremea răzbunării Domnului. El îi va da o răsplată. 7 Babilonul a fost un potir de aur în mâna Domnului, care îmbăta tot pământul. Din vinul lui au băut neamurile. De aceea neamurile au înnebunit. 8 Deodată a căzut Babilonul și s‐a prăbușit! Urlați asupra lui! Luați leac alinător pentru durerea lui, poate că se va vindeca. 9 Am căutat să vindecăm Babilonul, dar nu s‐a vindecat. Părăsiți‐l , să ne ducem fiecare la țara sa! Căci judecata lui ajunge până la ceruri și se înalță până la nori. 10 Domnul a scos dreptățile noastre: veniți și să spunem în Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru. 11 Ascuțiți săgețile, apucați pavezele! Domnul a deșteptat duhul împăraților mezilor, pentru că gândul său este împotriva Babilonului ca să‐l nimicească. Căci este răzbunarea Domnului, răzbunarea templului său. 12 Ridicați un steag împotriva zidurilor Babilonului, întăriți paza, puneți străjeri, pregătiți pândași! Căci Domnul a gândit și a făcut ce a vorbit împotriva locuitorilor Babilonului. 13 O, tu , cel ce locuiești pe ape multe, bogat în vistierii, ți‐a venit sfârșitul, măsura lăcomiei tale. 14 Domnul oștirilor s‐a jurat pe sine, zicând : De nu te voi umple de oameni ca de lăcuste și de nu vor ridica un strigăt de război împotriva ta. 15 El a făcut pământul cu puterea sa, a întemeiat lumea cu înțelepciunea sa și a întins cerurile cu priceperea sa. 16 La sunetul glasului său este un vuiet de ape în ceruri și el ridică nori de la marginea pământului; el face fulgerele pentru ploaie și scoate vântul din vistieriile sale. 17 Orice om a ajuns dobitoc și n‐are nicio cunoștință; orice argintar este rușinat de chipul său cioplit. Căci chipul său turnat este o minciună și nu este nicio suflare în ele. 18 Ele sunt deșertăciune, lucru de amăgire; la vremea cercetării lor se vor pierde. 19 Partea lui Iacov nu este ca ele. Căci El este cel ce a întocmit toate lucrurile și Israel este seminția moștenirii lui: numele lui este Domnul oștirilor. 20 Tu ești ciocanul meu și armele de război: și prin tine voi sfărâma neamurile și prin tine voi strica împărățiile. 21 Și prin tine voi sfărâma calul și pe călărețul său; 22 și prin tine voi sfărâma carul și pe cârmuitorul lui; și prin tine voi sfărâma pe bărbat și pe femeie; și prin tine voi sfărâma pe bătrân și pe tânăr; și prin tine voi sfărâma pe fecior și pe fecioară; 23 și prin tine voi sfărâma pe păstor și turma sa; și prin tine voi sfărâma pe plugar și perechea lui de boi; și prin tine voi sfărâma pe cârmuitori și căpetenii. 24 Și voi răsplăti Babilonului și tuturor locuitorilor Haldeei tot răul pe care l‐au făcut în Sion, înaintea ochilor voștri, zice Domnul. 25 Iată, sunt împotriva ta, munte nimicitor, zice Domnul, care nimicești tot pământul. Îmi voi întinde mâna împotriva ta și te voi prăvăli de pe stânci și te voi face un munte ars. 26 Și nu se va lua din tine piatră de unghi, nici piatră de temelii, căci vei fi pustiiri veșnice, zice Domnul. 27 Ridicați un steag în țară, sunați din trâmbiță între neamuri, pregătiți neamurile împotriva lui, chemați împotriva lui împărățiile Araratului, ale Miniului și ale Așchenazului! Puneți împotriva lui o căpetenie. Faceți să înainteze caii ca lăcustele zbârlite! 28 Pregătiți împotriva lui neamurile, pe împărații Mediei, pe căpitanii lor și pe căpeteniile lor și toată țara stăpânirii lor. 29 Și țara se cutremură și este în chin de naștere! Căci planurile Domnului împotriva Babilonului se împlinesc ca să prefacă pământul Babilonului în pustie fără locuitor. 30 Vitejii Babilonului au încetat să se bată. Ei stau în întărituri, le‐a pierit puterea, sunt ca femeile; locuințele lor ard, s‐au rupt zăvoarele lor. 31 Alergător întâmpină pe alergător și vestitor întâmpină pe vestitor ca să spună împăratului Babilonului că cetatea lui este luată de la capăt la capăt 32 și trecătorile sunt luate și au ars cu foc bălțile și bărbații de război s‐au îngrozit. 33 Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Fiica Babilonului este ca o arie la vremea când se calcă . Încă puțin și va veni vremea secerișului său. 34 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m‐a mâncat , m‐a nimicit, m‐a făcut un vas gol, m‐a înghițit ca un balaur, și‐a umplut pântecele cu desfătările mele, m‐a alungat. 35 Asuprirea mea și carnea mea să fie asupra Babilonului, va zice locuitoarea Sionului. Și: Sângele meu să fie asupra locuitorilor din Haldeea, va zice Ierusalimul. 36 De aceea așa zice Domnul: Iată, voi lua în mână pricina ta și voi răzbuna răzbunarea ta și‐i voi usca marea și‐i voi seca izvorul. 37 Și Babilonul va fi grămezi, un locaș al șacalilor, de groază și de fluierare, fără locuitor. 38 Vor răcni toți ca leii tineri, vor striga ca puii de leu. 39 Când vor fi înfierbântați, le voi pregăti băutura și‐i voi îmbăta ca să se înveselească și să doarmă un somn veșnic și să nu se mai deștepte, zice Domnul. 40 Îi voi coborî ca pe miei la junghiere, ca pe berbeci și țapi. 41 Cum s‐a luat Șeșacul ! Și cum s‐a prins fala întregului pământ! Cum a ajuns Babilonul de groază printre neamuri! 42 Marea s‐a înălțat peste Babilon, s‐a acoperit de mulțimea valurilor ei. 43 Cetățile sale au ajuns o pustie, un pământ sec și o pustietate, un pământ în care nu locuiește niciun om și nici fiu de om nu trece prin el. 44 Și voi pedepsi pe Bel în Babilon și voi scoate din gura lui ce a înghițit. Și popoarele nu se vor mai îngrămădi la el și zidul Babilonului va cădea. 45 Ieșiți din mijlocul lui, poporul meu! Și mântuiți‐vă fiecare sufletul de aprinderea mâniei Domnului! 46 Ca nu cumva să vi se moaie inima și să vă temeți de zvonul care se va auzi pe pământ; căci va veni un zvon într‐un an și după aceea alt zvon la anul și va fi asuprire pe pământ, domn împotriva altui domn. 47 De aceea iată, vin zile și voi face judecată asupra chipurilor cioplite ale Babilonului și toată țara lui va fi rușinată și toți ucișii lui vor cădea în mijlocul lui. 48 Și cerurile și pământul și tot ce este în ele vor cânta de bucurie asupra Babilonului. Căci pustiitorii vor veni împotriva lui de la miazănoapte, zice Domnul. 49 După cum Babilonul a făcut să cadă ucișii lui Israel, tot așa vor cădea la Babilon ucișii întregului pământ. 50 Voi, cei scăpați de sabie, fugiți! Nu stați! Aduceți‐vă aminte de departe de Domnul și să se suie Ierusalimul în inima voastră. 51 Suntem rușinați , căci am auzit ocări; rușinea ne‐a acoperit fețele; căci străinii au intrat în locașurile sfințite ale casei Domnului. 52 De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, și îmi voi face judecată asupra chipurilor sale cioplite și în toată țara sa vor geme cei răniți de moarte. 53 Să se înalțe Babilonul până la ceruri și să‐și întărească înălțimea tăriei sale: totuși, de la mine va veni un pustiitor împotriva lui, zice Domnul. 54 Un glas de strigare din Babilon și prăpăd mare din țara haldeilor! 55 Căci Domnul pustiește Babilonul și a pierdut din mijlocul său glasul cel mare. Și valurile lor mugesc ca niște ape mari, se aude vuietul glasului lor. 56 Căci pustiitorul a venit împotriva lui, împotriva Babilonului, și vitejii săi sunt prinși, arcurile lor s‐au frânt. Căci Domnul Dumnezeul răsplătirilor le răsplătește. 57 Și voi îmbăta pe mai marii săi și pe înțelepții săi și pe dregătorii săi și pe căpeteniile sale și pe vitejii săi și vor dormi somnul de veci și nu se vor deștepta, zice Împăratul , numele lui este Domnul oștirilor. 58 Așa zice Domnul oștirilor: Zidul cel lat al Babilonului va fi ras cu desăvârșire și porțile lui cele înalte vor fi arse cu foc; și popoarele se vor osteni pentru deșertăciune și neamurile pentru foc și vor fi obosite. 59 Cuvântul pe care l‐a poruncit Ieremia prorocul lui Seraia, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, când a mers la Babilon cu Zedechia, împăratul lui Iuda, în anul al patrulea al domniei sale; iar Seraia era cel mai mare cămăraș. 60 Și Ieremia a scris într‐o carte tot răul care era să vină asupra Babilonului: toate aceste cuvinte care sunt scrise împotriva Babilonului. 61 Și Ieremia a zis lui Seraia: Când vei veni la Babilon, vezi și citește toate cuvintele acestea. 62 Și să zici: Doamne, tu ai vorbit împotriva locului acestuia că‐l vei nimici așa încât să nu fie locuitor în el de la om până la dobitoc, ci să fie o pustie veșnică. 63 Și va fi așa : când vei sfârși de citit cartea aceasta, să legi de ea o piatră și s‐o arunci în mijlocul Eufratului. 64 Și să zici: Așa se va cufunda Babilonul și nu se va scula din răul pe care‐l voi aduce asupra lui: și vor fi obosiți.
Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.