Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56Mc. 14:43-50Lc. 22:47-53)
1 După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. 2 Iuda, cel care L-a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. 3 Prin urmare, Iuda a luat o cohortă și niște gărzi de-ale conducătorilor preoților și de-ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme.
4 Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i-a întrebat:
‒ Pe cine căutați?
5 Ei I-au răspuns:
‒ Pe Isus nazarineanul!
El le-a zis:
‒ Eu sunt!
Iuda, cel care L-a trădat, stătea și el împreună cu ei. 6 Când Isus le-a zis: „Eu sunt!“, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 El i-a întrebat din nou:
‒ Pe cine căutați?
Ei I-au zis:
‒ Pe Isus nazarineanul!
8 Isus a răspuns:
‒ V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să se ducă!
9 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care-l spusese: „N-am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i-ai dat“. 10 Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. 11 Însă Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?“.
Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru
(Mt. 26:57, Mt. 69-70Mc. 14:66-68Lc. 22:54-57)
12 Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L-au arestat pe Isus, L-au legat 13 și L-au dus mai întâi la Ana. Căci acesta era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Iar Caiafa era cel care-i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor.
15 Simon Petru și un alt ucenic L-au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, apoi l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Atunci slujnica, portăreasa, i-a zis lui Petru:
‒ Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om?
El a zis:
‒ Nu sunt!
18 Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.
19 Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna i-am învățat pe oameni în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21 De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit. Iată că ei știu ce am vorbit“.
22 După ce a spus Isus acestea, un slujitor din gărzile care stăteau acolo I-a dat o palmă lui Isus, zicând:
‒ Așa-i răspunzi marelui preot?
23 Isus i-a răspuns:
‒ Dacă am spus ceva rău, dovedește ce anume este rău. Dar dacă am spus ce este bine, de ce Mă bați?
24 Ana L-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
A doua și a treia lepădare a lui Petru
(Mt. 26:71-75Mc. 14:69-72Lc. 22:58-62)
25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea.
Ei l-au întrebat:
‒ Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui?
Dar el a negat și a zis:
‒ Nu sunt!
26 Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis:
‒ Nu te-am văzut eu în grădină cu El?
27 Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:11-31Mc. 15:2-20Lc. 23:2-5, Lc. 13-25)
28 Atunci L-au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era în zori. Ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște.
29 Așadar, Pilat a ieșit la ei și le-a zis:
‒ Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om?
30 Ei au răspuns și i-au zis:
‒ Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L-am fi dat pe mâna ta!
31 Atunci Pilat le-a zis:
‒ Luați-L voi și judecați-L potrivit cu Legea voastră!
Iudeii i-au răspuns:
‒ Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni.
32 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară.
33 Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L-a chemat pe Isus și I-a zis:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
34 Isus a răspuns:
‒ De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?
35 Pilat a răspuns:
‒ Sunt eu cumva iudeu? Poporul Tău și conducătorii preoților Te-au dat pe mâna mea! Ce-ai făcut?
36 Isus a răspuns:
‒ Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici.
37 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Deci ești Tu Împărat?
Isus a răspuns:
‒ Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu.
38 Pilat L-a întrebat:
‒ Ce este adevărul?
Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis:
‒ Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. 39 Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?
40 Ei au strigat din nou:
‒ Nu pe El, ci pe Barabba!
Barabba era un răsculat.
Prinderea lui Isus
1 După ce a zis acestea, Isus a ieșit cu ucenicii săi dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și ucenicii săi. 2 Și Iuda care avea să‐l dea prins știa de asemenea locul, pentru că adeseori Isus se adunase acolo cu ucenicii săi. 3 Iuda deci după ce a luat ceata de ostași și slujitori din ai mai marilor preoților și ai fariseilor, vine acolo cu făclii și felinare și arme. 4 Isus deci, știind toate ce au să vină peste el, a pășit înainte și le‐a zis: Pe cine căutați? 5 Ei i‐au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le zice: Eu sunt. Și Iuda care avea să‐l dea prins era cu ei. 6 Deci când le‐a zis: Eu sunt! s‐au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 Deci iarăși i‐a întrebat: Pe cine căutați? Iar ei au zis: Pe Isus din Nazaret. 8 Isus a răspuns: V‐am spus că eu sunt; deci dacă mă căutați pe mine, lăsați pe aceștia să se ducă, 9 pentru ca să se împlinească cuvântul pe care‐l zisese: Din cei pe care mi i‐ai dat n‐am pierdut pe niciunul. 10 Deci Simon Petru având o sabie, a tras‐o și a lovit pe robul marelui preot și i‐a tăiat urechea dreaptă; și numele robului era Malhu. 11 Isus a zis deci lui Petru: Bagă sabia în teacă. Paharul pe care mi l‐a dat Tatăl oare să nu‐l beau?
Isus înaintea lui Ana și Caiafa
12 Deci ceata și căpitanul și slujitorii iudeilor au prins pe Isus și l‐au legat. 13 Și l‐au dus întâi la Ana , căci era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Și Caiafa este cel ce sfătuise pe iudei că este de folos ca să moară un singur om pentru popor. 15 Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa celălalt ucenic. Și ucenicul acesta era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Iar Petru stătea afară la ușă. Deci ucenicul celălalt, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară și a vorbit portăriței și a dus pe Petru înăuntru. 17 Slujnica portărița zice deci lui Petru: Nu cumva ești și tu dintre ucenicii acestui om? El îi zice: Nu sunt. 18 Și robii și slujitorii după ce făcuseră jăratec, stăteau acolo și se încălzeau pentru că era frig; și stătea și Petru cu ei și se încălzea. 19 Deci marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii lui și despre învățătura lui. 20 Isus i‐a răspuns: Eu am vorbit pe față lumii; totdeauna i‐am învățat în sinagogă și în Templu unde se adună toți iudeii și n‐am vorbit nimic într‐ascuns. 21 De ce mă întrebi? Întreabă pe cei ce au auzit ce le‐am vorbit; iată aceștia știu ce am zis eu. 22 Și când a zis el acestea, unul dintre slujitori fiind de față a dat o palmă lui Isus zicând: Astfel răspunzi tu marelui preot? 23 Isus i‐a răspuns: Dacă am vorbit rău, mărturisește despre rău; iar dacă am vorbit bine, de ce mă bați? 24 Deci Ana l‐a trimis legat la Caiafa, marele preot. 25 Și Simon Petru stătea și se încălzea. Deci i‐au zis: Nu cumva ești și tu dintre ucenicii lui? El a tăgăduit și a zis: Nu sunt. 26 Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, zice: Nu te‐am văzut eu în grădină cu el? 27 Petru deci iarăși a tăgăduit și îndată a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
28 Duc deci pe Isus de la Caiafa în pretoriu; și era dimineață; și ei n‐au intrat în pretoriu ca să nu se spurce, ci să poată mânca Paștile. 29 Pilat a ieșit deci afară la ei și zice: Ce învinuire aduceți omului acestuia? 30 Ei i‐au răspuns și i‐au zis: Dacă n‐ar fi fost acesta făcător de rele, nu ți l‐am fi dat prins. 31 Deci Pilat le‐a zis: Luați‐l voi și judecați‐l după legea voastră. Și iudeii i‐au zis: Nouă nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni! 32 Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care‐l zisese, însemnând cu ce moarte avea să moară. 33 Deci Pilat a ieșit iar în pretoriu și a chemat pe Isus și i‐a zis: Tu ești Împăratul iudeilor? 34 Isus i‐a răspuns: De la tine însuți zici tu aceasta sau alții ți‐au vorbit despre mine? 35 Pilat a răspuns: Nu cumva eu sunt iudeu? Neamul tău și mai marii preoților te‐au dat prins mie. Ce ai făcut? 36 Isus a răspuns : Împărăția mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăția mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei ar fi luptat ca să nu fiu dat prins iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici. 37 Deci Pilat i‐a zis: Ești deci împărat? Isus a răspuns: Tu zici că sunt împărat. Eu pentru aceasta m‐am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc pentru adevăr; oricine care este din adevăr ascultă glasul meu.
Isus și Baraba
38 Pilat îi zice: Ce este adevărul? Și când a zis aceasta, iarăși a ieșit la iudei și le zice: Eu nu găsesc nicio vină în el. 39 Dar voi aveți obiceiul ca la Paști să dau pentru voi drumul la unul; voiți deci să dau drumul pentru voi Împăratului iudeilor? 40 Au strigat deci iarăși zicând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.