Judecata dreaptă a lui Dumnezeu
1 De aceea, tu, omule, oricine ai fi, care-i judeci pe alții, n-ai nicio scuză, pentru că în ceea ce-l judeci pe altul, te condamni pe tine însuți, fiindcă tu, care-l judeci, faci aceleași lucruri. 2 Știm însă că judecata lui Dumnezeu față de cei ce fac astfel de lucruri este potrivită cu adevărul. 3 Și crezi tu, omule, care-i judeci pe cei ce fac astfel de lucruri, dar pe care le faci și tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări, și nu înțelegi că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?
5 Dar, din cauza împietririi tale și a inimii tale nepocăite, îți aduni mânie pentru ziua mâniei și a descoperirii dreptei judecăți a lui Dumnezeu, 6 Care „va răsplăti fiecăruia după faptele lui“ : 7 celor ce, prin perseverența în fapte bune, caută glorie, onoare și nemurire, le va da viață veșnică; 8 dar celor ce, din ambiție egoistă, nu ascultă de adevăr și se lasă convinși de nedreptate, le va da mânie și furie. 9 Vor veni necazuri și probleme peste orice suflet omenesc care face răul, întâi peste iudeu și apoi peste grec, 10 dar va fi glorie, onoare și pace pentru oricine face binele, întâi pentru iudeu și apoi pentru grec, 11 căci înaintea lui Dumnezeu nu există favoritism.
12 Fiindcă toți cei ce au păcătuit fără Lege vor și pieri fără Lege, iar toți cei ce au păcătuit sub Lege vor fi judecați potrivit Legii. 13 Căci nu cei ce aud Legea sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea vor fi îndreptățiți. 14 Când neevreii, care nu au Legea, împlinesc din instinct cerințele Legii, prin aceasta, ei, care nu au Legea, sunt lege pentru ei înșiși. 15 Ei arată astfel că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, conștiința lor aducând mărturie, iar gândurile lor acuzându-se sau scuzându-se între ele. 16 Lucrul acesta se va vedea în ziua când, potrivit Evangheliei mele, Dumnezeu, prin Cristos Isus, va judeca lucrurile ascunse ale oamenilor.
Iudeul și Legea
17 Dar dacă tu, care te numești iudeu, care îți pui încrederea în Lege, care te lauzi cu Dumnezeu, 18 care cunoști voia Lui și discerni lucrurile deosebite pentru că ești învățat din Lege, 19 tu, care ești convins că ești călăuză pentru orbi, lumină pentru cei din întuneric, 20 îndrumător al celor nesăbuiți, învățător al celor imaturi, pentru că tu ai în Lege întruchiparea cunoștinței și a adevărului, 21 tu, deci, care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu, care predici: „Să nu furi“, furi? 22 Tu, care spui: „Să nu comiți adulter“, comiți adulter? Tu, căruia ți-e scârbă de idoli, le jefuiești templele? 23 Tu, care te lauzi cu Legea, Îl faci de rușine pe Dumnezeu prin încălcarea Legii? 24 Căci, așa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neevrei din cauza voastră“ .
25 Fiindcă circumcizia este de folos dacă împlinești Legea, dar, dacă ești unul care încalcă Legea, circumcizia ta a devenit necircumcizie. 26 Deci, dacă cel necircumcis păzește hotărârile drepte ale Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie? 27 Cel care, din naștere, este necircumcis, însă împlinește Legea, te va judeca pe tine care, deși ai litera Legii și circumcizia, ești unul care încalci Legea. 28 Căci iudeu nu este cel care este iudeu în exterior, și circumcizie nu este cea exterioară, în carne, 29 ci iudeu este cel care este iudeu în interior, iar circumcizie este cea a inimii, prin Duhul, nu prin litera Legii . Lauda acestuia nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Nepocăința iudeilor
1 De aceea ești fără cuvânt de apărare, omule, oricine ai fi tu care judeci; căci în ceea ce judeci pe altul, te osândești pe tine însuți, pentru că tu care judeci făptuiești aceleași lucruri. 2 Dar știm că judecata lui Dumnezeu este după adevăr împotriva celor ce făptuiesc unele ca acestea. 3 Și socotești tu aceasta, omule, care judeci pe cei ce făptuiesc unele ca acestea și care faci aceleași, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau disprețuești tu bogățiile bunătății lui și a îngăduirii și a îndelungii răbdări, necunoscând că bunătatea lui Dumnezeu te duce la pocăință? 5 Dar după învârtoșarea ta și după inima ta nepocăită îți îngrămădești ție însuți o comoară de mânie în ziua de mânie și de descoperire a dreptei judecăți a lui Dumnezeu, 6 care va da fiecăruia după lucrările sale. 7 Celor ce prin stăruința în lucrarea bună caută slavă și cinste și neputrezire: viața veșnică; 8 iar celor ce fac dezbinări și nu se supun adevărului dar sunt supuși nedreptății: mânie și aprindere, 9 necaz și strâmtorare peste orice suflet de om care lucrează cu desăvârșire răul, atât peste al iudeului mai întâi , cât și al grecului. 10 Dar slavă și cinste și pace oricui care lucrează binele, atât iudeului mai întâi, cât și grecului. 11 Căci la Dumnezeu nu este căutare la față. 12 Câți dar au păcătuit fără lege, vor și pieri fără lege; și câți au păcătuit sub lege, vor fi judecați prin lege. 13 Căci nu auzitorii legii sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci făcătorii legii vor fi îndreptățiți. 14 Căci când Neamuri care n‐au legea fac din fire cele ale legii, aceștia neavând legea, își sunt lor înșiși legea, 15 ca unii care dovedesc lucrarea legii scrisă în inimile lor, mărturisindu‐le împreună cugetul lor și gândirile lor unul cu altul învinuind sau apărându‐i: 16 în ziua când Dumnezeu va judeca prin Isus Hristos cele ascunse ale oamenilor după evanghelia mea.
Iudeii nu se pot dezvinovăți
17 Dacă tu dar porți numele de iudeu și te odihnești pe lege și te lauzi în Dumnezeu 18 și cunoști voia lui și încuviințezi pe cele foarte bune, fiind învățat din lege 19 și ai încredere că tu însuți ești călăuză de orbi, lumină celor ce sunt în întuneric, 20 îndreptător al proștilor, învățător al pruncilor, având forma cunoștinței și adevărului în lege; 21 deci tu care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu care propovăduești: Nu fura! furi? 22 Tu care zici: Nu săvârși preacurvie! săvârșești preacurvie? tu care urăști idolii, jefuiești templele? 23 Tu care te lauzi cu legea, necinstești pe Dumnezeu prin călcarea legii? 24 Căci numele lui Dumnezeu este hulit din pricina voastră între Neamuri, după cum este scris.
Adevărata tăiere împrejur
25 Căci tăierea împrejur folosește într‐adevăr dacă înfăptuiești legea; dar dacă ești călcător de lege, tăierea ta împrejur s‐a făcut netăiere împrejur. 26 Deci dacă netăierea împrejur păzește hotărârile legii, oare netăierea lui împrejur nu va fi socotită ea ca tăiere împrejur? 27 Și cea care din fire este netăiere împrejur și împlinește legea oare nu te va judeca pe tine, care cu slovă și tăierea împrejur ești călcător de lege? 28 Căci iudeu nu este cel pe dinafară, nici tăiere împrejur cea care este pe dinafară în carne: 29 ci iudeu este cel ce este unul în lăuntru și tăierea împrejur este aceea a inimii în duh, iar nu în slovă; a cărui laudă este nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.