Împărații lui Iuda și Israel uciși de Iehu
1 Și Elisei, prorocul, a chemat pe unul din fiii prorocilor și i‐a zis: Încinge‐ți coapsele și ia în mâna ta acest vas cu untdelemn și du‐te la Ramot‐Galaad. 2 Și când vei veni acolo, uită‐te acolo după Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, și intră și ridică‐l din mijlocul fraților săi și du‐l în odaia dinăuntru. 3 Și ia vasul cu untdelemn și varsă‐l pe capul său și zi: Așa zice Domnul: Te‐am uns împărat peste Israel. Și deschide ușa și fugi și nu întârzia. 4 Și tânărul, tânărul proroc s‐a dus la Ramot‐Galaad. 5 Și a intrat și iată mai marii oastei ședeau. Și el a zis: Am un cuvânt către tine, mai mare! Și Iehu a zis: Către care din noi toți? Și el a zis: Către tine, mai mare. 6 Și s‐a sculat și a intrat în casă și a turnat untdelemnul pe capul lui și i‐a zis: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te‐am uns împărat peste poporul Domnului, peste Israel. 7 Și vei lovi casa lui Ahab, domnul tău, și voi răzbuna sângele robilor mei, al prorocilor, și sângele tuturor slujitorilor Domnului din mâna Izabelei . 8 Căci toată casa lui Ahab va fi pierdută și voi nimici din Ahab orice suflet de parte bărbătească și pe cel închis și pe cel slobod din Israel. 9 Și voi face casa lui Ahab ca și casa lui Ieroboam , fiul lui Nebat, și ca și casa lui Baeșa , fiul lui Ahia. 10 Și pe Izabela câinii o vor mânca în țarina din Izreel și nimeni n‐o va înmormânta. Și a deschis ușa și a fugit. 11 Și Iehu a ieșit la slujitorii domnului său. Și unul i‐a zis: Pace? Pentru ce a venit la tine nebunul acesta? Și el le‐a zis: Cunoașteți pe om și gândul său. 12 Și au zis: Neadevăr; spune‐ne nouă, te rugăm. Și el a zis: Așa și așa mi‐a vorbit, zicând: Așa zice Domnul: Te‐am uns împărat peste Israel. 13 Atunci s‐au grăbit și și‐au luat fiecare haina sa și le‐au pus sub el, pe treptele goale, și au suflat în trâmbiță și au zis: Iehu este împărat. 14 Și Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, a uneltit împotriva lui Ioram. Și Ioram păzea Ramot‐Galaadul, el și tot Israelul din pricina lui Hazael, împăratul Siriei. 15 Și împăratul Ioram s‐a întors în Izreel să se vinde ce de rănile pe care i le făcuseră sirienii când se lupta împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Și Iehu a zis: Dacă este voia voastră, să nu scape niciun fugar din cetate, ca să meargă să spună în Izreel. 16 Și Iehu s‐a suit în car și s‐a dus la Izreel căci Ioram zăcea acolo. Și Ahazia , împăratul lui Iuda, se pogorâse să vadă pe Ioram. 17 Și paznicul sta pe turnul din Izreel și a văzut ceata lui Iehu venind și a zis: Văd o ceată. Și Ioram a zis: Ia un călăreț și trimite‐l spre întâmpinarea lor și să zică: Pace? 18 Și s‐a dus unul călare spre întâmpinarea lui și a zis: Pace? Și Iehu a zis: Ce‐ți pasă ție de pace? Întoarce‐te înapoia mea. Și paznicul a spus zicând: Solul a mers la ei, dar nu se întoarce. 19 Și a trimis pe un al doilea călare și a venit la ei și a zis: Așa zice împăratul: Pace? Și Iehu a zis: Ce‐ți pasă ție de pace? Întoarce‐te înapoia mea. 20 Și paznicul a spus zicând: El a venit la ei și nu se întoarce. Și mânarea este ca mânarea lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mână furios. 21 Și Ioram a zis: Înhămați! Și au înhămat la carul său. Și Ioram , împăratul lui Israel, și Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieșit fiecare în carul său și s‐au dus spre întâmpinarea lui Iehu și l‐au aflat la țarina lui Nabot, Izreelitul. 22 Și a fost așa : Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: Pace, Iehu? Și el a zis: Ce pace, câtă vreme curviile mamei tale Izabela și vrăjitoriile ei sunt așa de multe? 23 Și Ioram și‐a întors mâna și a fugit și a zis lui Ahazia: Vânzare, Ahazia! 24 Și Iehu a luat arcul în mână și a lovit pe Ioram între brațe și săgeata i‐a trecut prin inimă și a căzut în carul său. 25 Și Iehu a zis către Bidcar, căpetenia sa: Ia‐l, și aruncă‐l în țarina lui Nabot, Izreelitul. Căci adu‐ți aminte, când eu și tu mergeam împreună călări în urma lui Ahab, tatăl său, că Domnul l‐a împovărat cu sarcina aceasta: 26 Da, am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor săi, zice Domnul, și‐ți voi răsplăti în ogorul acesta, zice Domnul. Și acum ridică‐l, aruncă‐l în ogor, după cuvântul Domnului. 27 Și Ahazia, împăratul lui Iuda, cum a văzut, a fugit pe calea casei din grădină. Și Iehu l‐a urmărit și a zis: Loviți‐l și pe el în car. Era la suișul Gur, care este lângă Ibleam. Și el a fugit la Meghido și a murit acolo. 28 Și slujitorii săi l‐au dus în car la Ierusalim și l‐au înmormântat în mormântul său cu părinții săi, în cetatea lui David. 29 Și în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească Ahazia peste Iuda.
Izabela aruncată de pe fereastră
30 Și Iehu a venit în Izreel. Și Izabela a auzit și și‐a uns sprâncenele și și‐a împodobit capul și s‐a uitat prin fereastră. 31 Și Iehu a intrat pe poartă și ea a zis: Pace , Zimri, cel ce a ucis pe domnul său? 32 Și el și‐a ridicat fața spre fereastră și a zis: Cine este cu mine? Cine? Și doi sau trei dregători s‐au uitat la el. 33 Și el a zis: Aruncați‐o jos. Și au aruncat‐o jos și ceva din sângele ei s‐a stropit pe zid și pe cai și a călcat‐o cu picioarele. 34 Și el a intrat și a mâncat și a băut și a zis: Duceți‐vă acum, vedeți pe blestemata aceea și înmormântați‐o, căci este fată de împărat. 35 Și s‐au dus s‐o înmormânteze, dar n‐au aflat din ea decât țeasta capului, picioarele și palmele mâinilor. 36 Și el a zis: Acesta este cuvântul Domnului pe care l‐a vorbit prin robul său Ilie, Tișbitul, zicând: Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei, 37 și trupul Izabelei va fi ca gunoiul pe fața câmpului, în ogorul din Izreel, încât nu vor putea zice: Aceasta este Izabela.
Iehu, uns rege peste Israel
1 Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre fiii profeților și i-a zis: „Înfășoară-ți brâul în jurul mijlocului, ia această sticluță cu ulei și du-te în Ramotul Ghiladului. 2 Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iehoșafat, fiul lui Nimși. Intră, ia-l dintre frații lui și du-l într-o cameră separată. 3 Ia apoi sticluța cu ulei și toarnă uleiul pe capul lui, zicând: «Așa vorbește Domnul: ‘Te ung rege peste Israel!’». După aceea deschide ușa și fugi fără să te oprești“.
4 Tânărul profet a plecat spre Ramotul Ghiladului. 5 Când a ajuns, căpeteniile armatei stăteau împreună.
El a zis:
‒ Căpetenie, am un mesaj pentru tine!
‒ Pentru care dintre noi? a întrebat Iehu.
‒ Pentru tine, căpetenie, a răspuns el.
6 Iehu s-a ridicat și a intrat în casă. Tânărul i-a turnat uleiul pe cap și i-a zis:
‒ Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung rege peste Israel, poporul Domnului. 7 Să distrugi familia lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei, profeții, și sângele tuturor slujitorilor Domnului, vărsat de Izabela. 8 Va pieri toată familia lui și voi nimici în Israel pe orice bărbat al lui Ahab, fie sclav, fie liber. 9 Voi face familiei lui Ahab așa cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și așa cum am făcut familiei lui Bașa, fiul lui Ahia. 10 Câinii o vor devora pe Izabela pe terenul din Izreel, și nu o va înmormânta nimeni“. Apoi a închis ușa și a fugit.
11 Când a ieșit Iehu la slujitorii stăpânului său, aceștia l-au întrebat:
‒ Toate bune? De ce a venit acest nebun la tine?
El le-a răspuns:
‒ Voi îl știți pe omul acesta și știți ce poate spune.
12 Ei au zis:
‒ Minciună! Istorisește-ne acum!
Iehu a răspuns:
‒ El mi-a zis astfel: „Așa vorbește Domnul: «Te ung rege peste Israel!»“.
13 Ei s-au grăbit să-și ia mantiile și să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiță și au zis: „Iehu este rege!“.
Ioram și Ahazia, uciși de Iehu
(2 Regi 22:7-9)
14 Astfel a conspirat Iehu, fiul lui Iehoșafat, fiul lui Nimși, împotriva lui Ioram. (Ioram se afla în Ramotul Ghiladului, el și tot Israelul, ca să-l păzească de Hazael, regele Aramului. 15 Fiind rănit, regele Ioram s-a întors în Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului.)
Iehu a zis:
‒ Dacă aceasta este și dorința voastră, atunci nu lăsați pe nimeni să scape din cetate, ca nu cumva să se ducă să istorisească aceasta în Izreel.
16 Apoi Iehu a încălecat și s-a dus în Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, coborâse să-l vadă.
17 Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut ceata lui Iehu venind și a zis:
‒ Văd o ceată!
Ioram a zis:
‒ Ia un călăreț și trimite-l ca să-i întâmpine și să-i întrebe: „Este pace?“.
18 Călărețul s-a dus să-l întâmpine și a zis:
‒ Așa vorbește regele: „Este pace?“.
Iehu i-a răspuns:
‒ Ce te privește pe tine dacă este pace? Treci înapoia mea!
Străjerul a anunțat, zicând:
‒ Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!
19 Atunci el a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei și a zis:
‒ Așa vorbește regele: „Este pace?“.
Iehu a răspuns:
‒ Ce te privește pe tine dacă este pace? Treci înapoia mea!
20 Străjerul a anunțat, zicând:
‒ A ajuns până la ei, dar nu se mai întoarce! Modul de mânuire a carului este ca a lui Iehu, fiul lui Nimși, căci el mână ca un nebun.
21 Atunci Ioram a zis:
‒ Înhamă!
După ce au înhămat caii la car, Ioram, regele lui Israel, și Ahazia, regele lui Iuda, au ieșit, fiecare în carul lui, și s-au dus ca să-l întâlnească pe Iehu. Ei l-au găsit pe terenul izreelitului Nabot.
22 Când Ioram l-a văzut pe Iehu, a zis:
‒ Este pace, Iehu?
Acesta a răspuns:
‒ Cum să fie pace atât timp cât vor continua preacurviile mamei tale, Izabela, și vrăjitoriile ei cele multe?
23 Atunci Ioram a întors frâiele și a fugit, zicându-i lui Ahazia:
‒ Înșelătorie, Ahazia!
24 Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată puterea și l-a lovit pe Ioram în piept. Săgeata i-a străpuns inima, iar el s-a prăbușit în car. 25 Iehu i-a zis ofițerului său, Bidkar: „Ia-l și aruncă-l pe terenul izreelitului Nabot, căci, adu-ți aminte că, atunci când călăream împreună, în urma tatălui său, Ahab, Domnul a pronunțat împotriva lui rostirea aceasta: 26 «Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui, zice Domnul, și sigur te voi face să plătești chiar pe acest teren, zice Domnul!». Ia-l, deci și aruncă-l pe teren, potrivit Cuvântului Domnului“.
27 Când a văzut lucrul acesta, Ahazia, regele lui Iuda, a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit și a zis: „Omorâți-l și pe el!“. Și l-au lovit în car, la înălțimea Gur, care este lângă Ibleam, dar el a fugit la Meghido și a murit acolo. 28 Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au înmormântat în mormântul lui, alături de strămoșii săi, în Cetatea lui David. 29 Ahazia ajunsese rege al lui Iuda în al unsprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab.
Izabela, ucisă de Iehu
30 Apoi, Iehu a venit în Izreel. Când a auzit Izabela, și-a vopsit ochii, și-a împodobit capul și s-a așezat la fereastră.
31 În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis:
‒ Este pace, Zimri, ucigașul stăpânului său?
32 El și-a ridicat fața spre fereastră și a zis:
‒ Cine este de partea mea? Cine?
Atunci, doi sau trei demnitari s-au uitat în jos înspre el.
33 El a zis:
‒ Aruncați-o jos!
Ei au aruncat-o jos, și sângele ei a țâșnit pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. 34 Apoi Iehu a intrat în palat . După ce a mâncat și a băut, a zis: „Îngrijiți-vă de blestemata aceea și îngropați-o, căci a fost fată de rege“. 35 Dar când au ajuns la ea, ca s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele și palmele mâinilor. 36 Ei s-au întors și l-au înștiințat pe Iehu , care a zis: „Acesta este Cuvântul Domnului, pe care El îl spusese prin slujitorul Său, Ilie tișbitul: «Câinii vor devora carnea Izabelei pe terenul din Izreel. 37 Și cadavrul Izabelei va fi, pe terenul lui Izreel, asemenea gunoiului de pe câmpie, astfel încât nu vor putea zice: ‘Aceasta este Izabela!’»“.