Dezbinarea împărăției
1 Și Roboam s‐a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să‐l facă împărat. 2 Și a fost așa : când a auzit Ieroboam , fiul lui Nebat, el era încă în Egipt , căci fugise de fața împăratului Solomon, și Ieroboam locuia în Egipt, 3 au trimis și l‐au chemat și Ieroboam și toată obștea lui Israel au venit și au vorbit lui Roboam, zicând: 4 Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul și acum tu ușurează robia aspră a tatălui tău și jugul lui cel greu pe care l‐a pus asupra noastră; și îți vom sluji. 5 Și el le‐a zis: Duceți‐vă încă trei zile și întoarceți‐vă la mine. Și poporul s‐a dus. 6 Și împăratul Roboam s‐a sfătuit cu bătrânii care stătuseră înaintea lui Solomon, tatăl său, pe când trăia el, zicând: Cum sfătuiți voi să răspund poporului acestuia? 7 Și ei i‐au vorbit, zicând: Dacă vei fi astăzi un slujitor al poporului acestuia și le vei sluji și le vei răspunde și le vei vorbi cuvinte bune, ei vor fi slujitorii tăi în veac. 8 Dar el a părăsit sfatul bătrânilor, pe care i l‐au dat și s‐a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el, care stăteau înaintea lui. 9 Și le‐a zis: Cum sfătuiți voi să răspundem poporului acestuia care mi‐a vorbit, zicând: Ușurează jugul, pe care l‐a pus tatăl tău asupra noastră? 10 Și tinerii, care crescuseră cu el, i‐au vorbit zicând: Așa să zici poporului acestuia care ți‐a vorbit, zicând: Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul dar tu ușurează‐ni‐l; așa să le zici: Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Și acum dacă tatăl meu a pus asupra voastră un jug greu, eu voi adăuga la jugul vostru: tatăl meu v‐a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 12 Și Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi cum spusese împăratul, zicând: Întoarceți‐vă la mine a treia zi. 13 Și împăratul a răspuns aspru poporului și a părăsit sfatul bătrânilor pe care i‐l dăduseră. 14 Și le‐a vorbit după sfatul tinerilor, zicând: Tatăl meu va îngreuiat jugul, dar eu voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu v‐a pedepsit cu bice dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 15 Și împăratul n‐a ascultat de popor, căci fusese rânduit de la Demnul, ca să se adeverească cuvântul său pe care‐l vorbise Domnul prin Ahia, Silonitul, lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Și tot Israelul a văzut că împăratul nu i‐a ascultat și poporul a răspuns împăratului zicând: Ce parte avem noi în David? N‐avem nici o moștenire în fiul lui Isai; la corturile tale, Israele. Acum, vezi de casa ta, Davide. Și Israel s‐a dus la corturile sale. 17 Cât pentru copiii lui Israel , care locuiau în cetățile lui Iuda, Roboam a domnit peste ei. 18 Și împăratul Roboam a trimis pe Adoram, care era peste oamenii de corvoadă și tot Israelul l‐a ucis cu pietre și a murit. Și împăratul Roboam s‐a grăbit să se suie în carul său ca să fugă la Ierusalim. 19 Și Israel s‐a răzvrătit împotriva casei lui David până în ziua de astăzi. 20 Și a fost așa : Când a auzit tot Israelul că Ieroboam s‐a întors, au trimis și l‐au chemat la adunare și l‐au făcut împărat peste tot Israelul; nimeni n‐a urmat casa lui David, decât singură seminția lui Iuda. 21 Și Roboam a venit la Ierusalim și a adunat toată casa lui Iuda și seminția lui Beniamin: o sută optzeci de mii de oameni luptători aleși ca să se lupte cu casa lui Israel și să aducă împărăția iarăși la Roboam, fiul lui Solomon. 22 Și cuvântul lui Dumnezeu a fost către Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: 23 Vorbește lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, și la toată casa lui Iuda și Beniamin, și celuilalt popor zicând: 24 Așa zice Domnul: Nu vă suiți și nu vă luptați cu frații voștri, copiii lui Israel. Întorceți‐vă fiecare om la casa lui, căci de la mine este lucrul acesta. Și au ascultat de cuvântul Domnului și s‐au întors să plece, după cuvântul Domnului.
Cei doi viței de aur
25 Și Ieroboam a zidit Sihemul în ținutul muntos al lui Efraim și a locuit în el și a ieșit de acolo și a zidit Penuelul. 26 Și Ieroboam a zis în inima sa: Acum împărăția se va întoarce la casa lui David. 27 Dacă poporul acesta se va sui să aducă jertfe în casa Domnului în Ierusalim, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, și mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda. 28 Și împăratul s‐a sfătuit și a făcut doi viței de aur. Și le‐a zis: Prea mult este pentru voi să vă suiți în Ierusalim: iată dumnezeii tăi, Israele, care te‐au scos din țara Egiptului. 29 Și a pus pe unul în Betel , și pe altul l‐a pus în Dan. 30 Și lucrul acesta a fost un păcat ; și poporul a mers până la Dan, să se închine înaintea unuia. 31 Și a făcut o casă de înălțimi și a pus preoți din toate marginile poporului care nu erau din fiii lui Levi. 32 Și Ieroboam a așezat o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care era în Iuda, și a jertfit pe altar. Așa a făcut în Betel jertfind vițeiilor pe care‐i făcuse și a așezat în Betel preoți ai înălțimilor pe care le făcuse el. 33 Și a jertfit pe altarul pe care‐l făcuse în Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, în luna pe care a născocit‐o din inima sa și a făcut‐o sărbătoare pentru copiii lui Israel și a jertfit pe altar, arzând tămâie .
ÎMPĂRAȚII LUI IUDA
ȘI ÎMPĂRAȚII LUI ISRAEL, DE LA DEZBINAREA ÎMPĂRĂȚIEI PÂNĂ LA IOSAFAT, ÎMPĂRATUL LUI IUDA, ȘI AHAB, ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL
Dezbinarea împărăției
1 Roboam s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. 2 Când a auzit lucrul acesta Ieroboam , fiul lui Nebat, era tot în Egipt , unde fugise de împăratul Solomon, și în Egipt locuia. 3 Au trimis să-l cheme. Atunci, Ieroboam și toată adunarea lui Israel au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4 „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul ; acum, tu ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Și îți vom sluji.” 5 El le-a zis: „Duceți-vă și întoarceți-vă la mine peste trei zile.” Și poporul a plecat. 6 Împăratul Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care fuseseră pe lângă tatăl său, Solomon, în timpul vieții lui și a zis: „Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia?” 7 Și iată ce i-au zis ei: „Dacă vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer și dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îți vor sluji pe vecie.” 8 Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii și s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el și care erau împrejurul lui. 9 El a zis: „Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia, care-mi vorbește așa: ‘Ușurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău’?” 10 Și iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Să spui așa poporului acestuia care ți-a vorbit astfel: ‘Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, tu ușurează-ni-l!’ Să le vorbești așa: ‘Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face și mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane’.” 12 Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul: „Întoarceți-vă la mine peste trei zile!” 13 Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii 14 și le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face și mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.” 15 Astfel, împăratul n-a ascultat pe popor, căci lucrul acesta a fost cârmuit de Domnul în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n-avem moștenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ți de casă, Davide!” Și Israel s-a dus în corturile lui. 17 Copiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18 Atunci, împăratul Roboam a trimis la ei pe Adoram, care era mai-mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul și a murit. Și împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19 Astfel s-a dezlipit Israel de casa lui David până în ziua de azi. 20 Tot Israelul, auzind că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare și l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminția lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David. 21 Roboam , ajungând la Ierusalim, a strâns toată casa lui Iuda și seminția lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleși, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel și s-o aducă înapoi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. 22 Dar Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Șemaia, omul lui Dumnezeu: 23 „Vorbește lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, și întregii case a lui Iuda și a lui Beniamin, și celuilalt popor și spune-le: 24 ‘Așa vorbește Domnul: «Nu vă suiți și nu faceți război împotriva fraților voștri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta»’.” Ei au ascultat de Cuvântul Domnului și s-au întors acasă, după Cuvântul Domnului.
Cei doi viței de aur
25 Ieroboam a zidit Sihemul pe muntele lui Efraim și a locuit acolo; apoi a ieșit de acolo și a zidit Penuel. 26 Ieroboam a zis în inima sa: „Împărăția s-ar putea acum să se întoarcă la casa lui David. 27 Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, și mă vor omorî și se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.” 28 După ce s-a sfătuit, împăratul a făcut doi viței de aur și a zis poporului: „Destul te-ai suit la Ierusalim, Israele! Iată Dumnezeul tău care te-a scos din țara Egiptului.” 29 A așezat unul din acești viței la Betel , iar pe celălalt l-a pus în Dan. 30 Și fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viței până la Dan. 31 Ieroboam a făcut o casă de înălțimi și a pus preoți luați din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi. 32 A rânduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care se prăznuia în Iuda, și a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe vițeilor pe care-i făcuse el. A pus în slujbă la Betel pe preoții înălțimilor ridicate de el. 33 Și a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac. A hotărât-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel și s-a suit la altar să ardă tămâie .