Tatăl nostru
1 Și a fost așa : pe când se ruga el într‐un loc, când a încetat, unul dintre ucenicii săi i‐a zis: Doamne, învață‐ne să ne rugăm cum a învățat și Ioan pe ucenicii săi. 2 Și el le‐a zis: Când vă rugați, ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească‐se numele tău; vie Împărăția ta; facă‐se voia ta precum în cer și pe pământ. 3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă‐ne‐o nouă în fiecare zi. 4 Și iartă‐ne păcatele noastre, căci și noi iertăm oricui ne datorează. Și nu ne duce în ispită, ci izbăvește‐ne de cel rău.
Stăruința în rugăciune
5 Și le‐a zis: Cine dintre voi va avea un prieten și se va duce la el la miezul nopții și‐i va zice: Prietene, împrumută‐mi trei pâini 6 pentru că a venit un prieten al meu de pe drum la mine și n‐am ce să‐i pun înainte?… 7 Și acela dinăuntru va răspunde și va zice: Nu mă da de osteneală; acum ușa este închisă și copiii mei sunt cu mine în pat; nu pot să mă scol să‐ți dau. 8 Vă spun: chiar dacă nu se va scula și‐i va da pentru că‐i este prieten, totuși pentru îndrăzneala lui se va scula și‐i va da orice are trebuință. 9 Și eu vă spun: Cereți și vi se va da, căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide. 10 Căci oricine cere ia și cine caută află și celui ce bate i se va deschide. 11 Și de la care dintre voi, care este tată, va cere fiul său pâine și‐i va da o piatră? Sau va cere un pește și‐i va da un șarpe în loc de pește? 12 Sau va cere un ou și‐i va da o scorpie? 13 Dacă deci voi, răi fiind, știți să dați daruri bune la copiii voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din cer va da Duhul Sfânt celor ce‐l cer de la el.
Vindecarea unui îndrăcit mut
14 Și scotea un drac și acesta era mut. Și a fost așa : când a ieșit dracul, mutul a vorbit și gloatele se minunau. 15 Iar unii dintre ei au zis: El scoate afară pe draci cu Beelzebul, domnul dracilor. 16 Și alții îl ispiteau și cereau de la el un semn din cer. 17 Iar el le știa gândurile și le‐a zis: Orice împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită și casă cade peste casă. 18 Și dacă și Satana s‐a dezbinat împotriva sa însuși, cum va sta împărăția lui? Pentru că ziceți că eu scot afară pe draci cu Beelzebul. 19 Iar dacă eu scot afară pe draci cu Beelzebul, fiii voștri cu cine‐i scot afară? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 20 Iar dacă eu scot afară dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăția lui Dumnezeu a ajuns deci peste voi. 21 Când cel tare, deplin înarmat, își păzește curtea, averile lui sunt în pace. 22 Dar când unul mai tare decât el va veni asupra lui și‐l va birui, îi ia toată armura în care se încrezuse și împarte prăzile lui. 23 Cine nu este cu mine este împotriva mea și cine nu strânge cu mine, risipește.
Duhul necurat ieșit din om
24 Când duhul necurat a ieșit din om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă. Și fiindcă nu găsește, zice: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit. 25 Și când vine, o găsește măturată și împodobită. 26 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el și ele intră și locuiesc acolo: și cele de pe urmă ale omului aceluia se fac mai rele decât cele dintâi.
Ferice de cei ce ascultă Cuvântul
27 Și a fost așa : pe când zicea el acestea, o femeie din gloată a ridicat glasul și i‐a zis: Fericit este pântecele care te‐a purtat și țâțele pe care le‐ai supt. 28 Iar el a zis: Mai bine fericiți cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și‐l păzesc.
Minunea cu Iona
29 Iar când s‐au adunat gloate cu grămada, a început să zică: Neamul acesta este un neam rău; cere un semn și nu i se va da un semn decât semnul lui Iona. 30 Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, astfel va fi și Fiul omului pentru neamul acesta. 31 Împărăteasa de la miazăzi se va ridica la judecată cu bărbații acestui neam și‐i va osândi: pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată aici este mai mult decât Solomon. 32 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta și‐l vor osândi: pentru că ei s‐au pocăit la propovăduirea lui Iona și iată aici este mai mult decât Iona.
Lumina
33 Nimeni n‐aprinde candela și o pune în ascunzătoare, nici sub obroc, ci în sfeșnic, ca cei ce intră să vadă lucirea. 34 Candela trupului tău este ochiul tău. Când ochiul tău este curat, tot trupul tău este și el plin de lumină; iar când este rău, și trupul tău este plin de întuneric. 35 Ia seama deci ca lumina care este în tine să nu fie întuneric. 36 Dacă deci tot trupul tău este plin de lumină, neavând vreo parte întunecată, el va fi plin de lumină, tot ca și când te luminează candela cu raza sa.
Mustrarea cărturarilor și fariseilor
37 Iar pe când vorbea el, un fariseu l‐a rugat ca să prânzească la el. Și a intrat și a șezut la masă. 38 Iar când a văzut aceasta fariseul, s‐a mirat că nu s‐a scăldat întâi înainte de prânz. 39 Și Domnul i‐a zis: Acum, voi fariseii curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de răpire și de răutate. 40 Nebunilor, oare cel ce a făcut ce este afară n‐a făcut și ce este înăuntru? 41 Însă dați milostenie cele dinăuntru și iată toate vă sunt curate. 42 Dar vai de voi fariseilor! pentru că dați zeciuială din izmă și rută și orice iarbă, și lăsați la o parte judecata și iubirea de Dumnezeu: dar pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați la o parte. 43 Vai de voi fariseilor! pentru că iubiți cel dintâi scaun în sinagogi și îmbrățișările în piețe. 44 Vai de voi! Pentru că sunteți ca mormintele care nu se arată și oamenii care umblă pe deasupra nu știu aceasta . 45 Și unul dintre învățătorii de lege a răspuns și i‐a zis: Învățătorule, zicând acestea ne înfrunți și pe noi rușinos. 46 Iar el a zis: Vai și de voi, învățătorilor de lege! pentru că însărcinați pe oameni cu sarcini anevoie de purtat și voi înșivă nici cu unul din degetele voastre nu atingeți sarcinele. 47 Vai de voi! pentru că zidiți mormintele prorocilor iar părinții voștri i‐au omorât! 48 Deci dar sunteți martori și încuviințați faptele părinților voștri pentru că ei i‐au omorât, iar voi le zidiți mormintele . 49 De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: Voi trimite la ei proroci și apostoli și pe unii din ei îi vor omorî și‐i vor prigoni. 50 Ca să fie cerut înapoi de la neamul acesta sângele tuturor prorocilor care a fost vărsat de la întemeierea lumii, 51 de la sângele lui Abel, până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și casă; da, vă spun, el va fi cerut înapoi de la neamul acesta. 52 Vai de voi, învățătorilor de lege! pentru că ați luat cheia cunoștinței; voi înșivă n‐ați intrat și pe cei ce intrau i‐ați oprit. 53 Și când a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să‐l silească tare și să‐l facă să vorbească de mai multe, 54 și‐l pândeau ca să prindă ceva din gura lui.
Tatăl nostru
1 Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui”.
2 El le-a zis: „Când vă rugați, să ziceți:
‘Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.
3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator, și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.’ ”
Stăruința în rugăciune
5 Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopții și-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune înainte’, 7 și, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ți dau pâini’, – 8 vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruința lui supărătoare, tot se va scula și-i va da tot ce-i trebuie. 9 De aceea și Eu vă spun: ‘Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. 10 Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găsește și celui ce bate, i se deschide. 11 Cine este tatăl acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește? 12 Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie? 13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!’ ”
Vindecarea unui îndrăcit mut
14 Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieșit dracul, mutul a grăit și noroadele s-au mirat. 15 Dar unii ziceau: „El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor”. 16 Alții, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer. 17 Isus le-a cunoscut gândurile și le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei este pustiită și o casă dezbinată împotriva ei se prăbușește peste alta. 18 Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va dăinui împărăția lui, fiindcă ziceți că Eu scot dracii cu Beelzebul? 19 Și dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea, ei înșiși vor fi judecătorii voștri. 20 Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăția lui Dumnezeu a ajuns până la voi. 21 Când omul cel tare și bine înarmat își păzește casa, averile îi sunt la adăpost. 22 Dar , dacă vine peste el unul mai tare decât el și-l biruiește, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea și împarte prăzile luate de la el. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește.
Duhul necurat ieșit din om
24 Duhul necurat, când iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă și caută odihnă. Fiindcă n-o găsește, zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit’. 25 Și când vine, o găsește măturată și împodobită. 26 Atunci se duce de mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, intră împreună în casă, se așază în ea, și starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi.”
Ferice de cei ce ascultă Cuvântul
27 Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: „Ferice de pântecele care Te-a purtat și de țâțele pe care le-ai supt!” 28 Și El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-L păzesc!”
Minunea cu Iona
29 Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: „Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona. 30 Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, tot așa și Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta. 31 Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecății, alături de bărbații acestui neam și-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon. 32 Bărbații din Ninive se vor scula, în ziua judecății, alături de neamul acesta și-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
Lumina
33 Nimeni n-aprinde o lumină ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniță, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina. 34 Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină, dar, dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric. 35 Ia seama, dar, ca lumina care este în tine să nu fie întuneric. 36 Așa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.”
Mustrarea cărturarilor și fariseilor
37 Pe când vorbea Isus, un fariseu L-a rugat să prânzească la el. El a intrat și a șezut la masă. 38 Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prânz. 39 Dar Domnul i-a zis: „Voi, fariseii, curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jefuire și de răutate. 40 Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară n-a făcut și pe cea dinăuntru? 41 Dați mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, și atunci toate vă vor fi curate. 42 Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din rută și din toate zarzavaturile, și dați uitării dreptatea și dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceți și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute! 43 Vai de voi, fariseilor! Pentru că voi umblați după scaunele dintâi la sinagogi și vă place să vă facă lumea plecăciuni prin piețe! 44 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele, care nu se văd, și peste care oamenii umblă fără să știe.” 45 Unul din învățătorii Legii a luat cuvântul și I-a zis: „Învățătorule, spunând aceste lucruri ne ocărăști și pe noi”. 46 „Vai și de voi, învățători ai Legii” , a răspuns Isus. „Pentru că voi puneți pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeți de ele. 47 Vai de voi! Pentru că voi zidiți mormintele prorocilor, pe care i-au ucis părinții voștri. 48 Prin aceasta mărturisiți că încuviințați faptele părinților voștri, căci ei au ucis pe proroci, iar voi le zidiți mormintele. 49 De aceea Înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: ‘Le voi trimite proroci și apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alții îi vor prigoni, 50 ca să se ceară de la acest neam sângele tuturor prorocilor care a fost vărsat de la întemeierea lumii: 51 de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar și Templu’; da, vă spun, se va cere de la neamul acesta! 52 Vai de voi, învățători ai Legii! Pentru că voi ați pus mâna pe cheia cunoștinței: nici voi n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-ați împiedicat să intre.” 53 După ce a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L pună la strâmtoare și să-L facă să vorbească despre multe lucruri; 54 I-au întins astfel lațuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.