Le dimata andoa vazdimos le Templohko.
1 O thagar o Davido phendea sa le tidimahkă: „Muŕo šeau o Solomono, kai alosardea les o Dell korkoŕo, sî tărno thai iwando, thai e buti kadea sî butbarimasti, kă o khăr kadoa nai anda khă manuši, ta sî anda o Rai o Dell.
2 Thodem sa mîŕă zora te lašarau andoa Khăr le Devllehko mîŕăhko, sumnakai anda so trăbul te avel sumnakahko, rup anda so trăbul te avel rupehko, xarkuma anda so trăbul te avel xarkumako, sastri anda so trăbul te avel sastrehko, thai kašt anda so trăbul te avel kaštehko, baŕ onisohkă thai baŕ kuči phanglimahkă, baŕ străfeaimahkă thai anda mai but kolorimata, sako moda baŕăndi kuči, thai marmura but parni.
3 Mai but, ande muŕo kamblimos anda o Khăr le Devllehko, dau le Khărăs le Devllehkărăs muŕo sumnakai thai o rup kai sî ma, avri anda sa so lašardem andoa khăr le sfîntone thanehkă:
4 trin mii talança sumnakune, sumnakai Ofirohko, thai efta mii talança rupehko ujo, anda o xureaimos le zîdurengo le vazdimatango,
5 o sumnakai anda so trăbul te avel sumnakahko, thai o rup anda so trăbul te avel rupehko, thai sa anda le butea kai kărăna le ăl butearea.
Kon kamel te mai anel pehkă la lašekamimasa ades le pativa angloa Rai?”
6 Le šerălebară le khărăngă le daddengără, le šerălbară le semeçiengă le Israelohkă, le šerălebară pal mii thai šella, thai le kandimatorea le mandimahko le thagarehko adine pativa lašekamimasa.
7 Dine andoa kandimos le Khărăhko le Devllehko: panji mii talança sumnakune, deši mii daričea, deši mii talança rupune, dešoxto mii talança xarkune, thai ăkh šell mii talança sastrune.
8 Kola kai sas le baŕ kuči dine le anda e visteria le Khărăsti le Devllesti andel vast le Iexielohkă, o Gheršonito.
9 O poporo bukurisai'lo anda le pativa le lašekamimahkă, kă denas le andoa illo dragosa le Raiehkă; thai o thagr o David sakadea bukurisai'lo but.
O rudimos le Davidohko.
10 O David deadumadămišto le Raies angla sa o tidimos. O phendea:
„Dinodumadămišto te aves Tu andoa o veako ando veako, Raia, Devlla amară daddehko le Israelohko!
11 Tiro să, Raia, o barimos, e zor thai o lăudimos, e vešničia thai e slava, kă sa so sî ando čerii thai pe phuw sî Tiro; sî Tiro, Raia, sî o raimos, kă Tu vazdes Tu sar khă stăpîno mai opră dă sa!
12 Tutar avel o bravalimos thai e slava, Tu stăpînis pa sa, ande Teo vast sî e zor thai o zuralimos, thai Teo vast dašti te barearăl thai te zurearăl sal butea.
13 Akana, Devlla amaro, Lăudisaras Tu, thai barearas Te Anav kukoa o slavime.
14 Kă so sîm me thai o poporo muŕo, kaste dašti te anas tukă pativa lašekamimasa? Sa avel Tutar, thai anda Teo vast las so anas Tukă.
15 Angla Tute ame sam varesar străinea thai manuši, sar sa amară dadda. Amară des pe phuw sî sar e ušal, thai bi či khă ajukărimahko.
16 Raia, Devlla amaro, anda Teo vast aven sa kadala bravalimata, kai lašardeam Tukă le kaste vazdas o khăr, Tukă, Te Anavehkă kolehkă sfînto, thai Tiră sî sa.
17 Jeanau, Devlla, kă Tu rodes o illo, thai kă kames o ujimos le illehko; anda kodea andeam Tukă sa kadala pativa lašekamimasa ando ujearimos mîŕă illehko, thai dikhlem akana bukurimasa Te poporos, kai arakhadeol koče, andindoi Tukă lašekamimasa lehkă pativa.
18 Raia, Devlla amară daddengo le Aavramohko, le Isakohko thai le Israelohko! Nikăr orkana ando illo le poporohkă Tirăhkă kadala telearimata thai kadala godimata, thai zurear lehko illo ande Tute.
19 De le šeavehkă mîŕăhkă le Solomonos khă illo lašo, kaste arakhăl le mothodimata Tiră, kaste pherăl sa kadala butea, thai o te vazdel o khăr anda savo lašardem kadala lašardimata.”
O makhlimos le Solomonohko.
20 O David phendea sa le tidimahkă: „Dendumadămišto le Raies, le Devlles tumarăs.” Thai soa tidimos deadumadămišto le Raies, le Devlles lengă dadengărăs. On mekline pe thai bandi'le angloa Rai thai angla o thagar.
21 O duito des pala kadea, andine sar khă jertfa thai phabarimasti dă sa le Raiehkă ăkh mia guruwiça, ăkh mia bakriše, thai ăkh mia bakrišoŕă, andekhthan le jetfença le pimahkă dine, thai aver jertfe ande baro dindimos anda soa Israelo.
22 Xaline thai piline ando des kodoa angla o Rai bară bukurimasa, kărdine o duito data thagar le Solomonos, le šeaves le Davidohko, makhline les angloa Rai sar rai, thai makhline le Çadokos sar rašai.
23 O Solomono bešlo po skamin le raimahko le Raiehko, sar thagar ando than pehkă Daddehko le Davidohko. O găloangle, thai soa Israelo ašundea les.
24 Sal šerălebară thai le zurale, thai orta sal šeave le thagarehkă le Davidohkă mekline pe le thagrehkă le Solomonohkă.
25 O Rai vazdea les sa mai opră le Solomonos, tala le iakha sa le Israelohkă, thai kărdea lehko raimos mai străfeaino dă sar sas or save thagares le Israelohko angla leste.
O mullimos le Davidohko.
26 O David, o šeau le Isaiehko, raisardea pa soa Israelo.
27 O čiro sode raisardea poa Israelo sas dă štarvardeši bărši: ando Xebrono raisardea efta bărši, thai ando Ierusalimo raisardea treanda thai trin bărši.
28 Mullo ăkh phurimastar baxtalo, čeailo desăndar, le bravalimastar thai slavatar. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Solomono.
29 Le kărimata le thagarehkă le Davidohkă, kola dă anglal thai kola dă palal, sî ramome ando lill le Samuelohko o dikhlitorii, thai ando lill le proorokohko le Natanohko thai ando lill le proorokohko le Gadohko,
30 andekhthan sa le raimasa thai so kărdilea ande lehko čiro, avela ando Israelo, avela ande sa le thgarimata le kolavrengă čema.
Daruri pentru construirea Casei Domnului
1 Apoi, regele David a zis întregii adunări:
„Solomon, fiul meu, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Domnul Dumnezeu. 2 Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre prețioase, pietre de diferite culori, precum și o mulțime de pietre de alabastru. 3 De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaș, ofer pentru Casa Dumnezeului meu aurul și argintul pe care-l am în posesie 4 – trei mii de talanți de aur, aur de Ofir, și șapte mii de talanți de argint pur – pentru poleirea pereților clădirilor 5 și pentru întreaga lucrare pe care o vor face meșterii; ofer aur pentru lucrările din aur și argint pentru lucrările din argint. Așadar, cine își mai aduce de bunăvoie darurile, dedicându-se astăzi Domnului?“.
Răspunsul poporului la mesajul regelui
6 Căpeteniile familiilor, căpeteniile semințiilor lui Israel, căpeteniile peste mii și peste sute și căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui și-au adus de bunăvoie darurile. 7 Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanți de aur și zece mii de darici de aur, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de bronz și o sută de mii de talanți de fier. 8 Cine a avut pietre prețioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherșonitul Iehiel. 9 Poporul s-a bucurat că a oferit daruri de bunăvoie, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, și regele David s-a bucurat foarte mult.
Rugăciunea lui David
10 David a binecuvântat pe Domnul înaintea ochilor întregii adunări, zicând:
„Binecuvântat să fii Tu, Doamne,
Dumnezeul părintelui nostru Israel,
pentru veci de veci!
11 Ale Tale sunt, Doamne, măreția, puterea,
splendoarea, supremația și maiestatea,
căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al Tău!
A Ta, Doamne, este stăpânirea
și Tu Te înalți ca suveran peste toate!
12 Bogăția și gloria vin dinaintea Ta.
Tu stăpânești peste toate.
În mâna Ta este puterea și forța;
mâna Ta poate să înalțe și să întărească pe oricine.
13 Acum, Dumnezeul nostru,
noi Îți aducem mulțumiri și lăudăm mărețul Tău Nume.
14 Căci ce sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ți oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate și ceea ce Ți-am oferit a fost primit din mâna Ta. 15 Înaintea Ta noi suntem doar niște străini și peregrini, la fel ca toți strămoșii noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără speranță. 16 Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belșug pe care l-am strâns ca să construim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta și totul Îți aparține Ție. 17 Dumnezeul meu, știu că Tu cercetezi inima, iar dreptatea Îți este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăție de inimă și am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ți darurile lui. 18 Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, părinții noștri, păstrează pe vecie această înclinație a gândurilor inimii poporului Tău și îndreaptă-le inima spre Tine! 19 Iar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată în întregime, ca să păzească poruncile, învățăturile și hotărârile Tale, să le împlinească pe toate și să construiască Templul pentru care am făcut pregătiri“.
20 Apoi, David a zis întregii adunări: „Binecuvântați-L pe Domnul, Dumnezeul vostru!“. Și toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Ei s-au închinat cu toții, plecându-se înaintea Domnului și a regelui.
Solomon recunoscut ca rege
21 În ziua următoare, au adus jertfe Domnului și au oferit ca arderi-de-tot Domnului o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură și o mulțime de alte jertfe aduse pentru tot Israelul. 22 În ziua aceea, au mâncat și au băut în prezența Domnului cu mare bucurie, l-au numit rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Țadok l-au uns ca preot. 23 Solomon s-a așezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul tatălui său, David. El a prosperat și toți cei din Israel au ascultat de el. 24 Toate căpeteniile, vitejii și toți fiii regelui David s-au supus regelui Solomon. 25 Domnul l-a înălțat pe Solomon în ochii întregului Israel și i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a domnit înaintea lui.
Moartea lui David
(1 Regi 2:10-12)26 David, fiul lui Ișai, a domnit peste tot Israelul. 27 El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de șapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani. 28 David a murit după o bătrânețe fericită, sătul de zile, de bogăție și de glorie. În locul lui a domnit fiul său Solomon.
29 Faptele regelui David, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ și în „Cronicile văzătorului Gad“, 30 împreună cu toată domnia și puterea lui și cu evenimentele care au avut loc în viața lui, în Israel și în toate regatele celorlalte țări.